
Prin modul în care exploatăm pajiștile putem intensifica sau reduce stresul de secetă. Gestionarea defectuoasă poate încetini recuperarea plantelor toamna. Cum să atenuați scăderea productivității pășunii în verile toride?
- Planificați în avans! Niciodată nu se știe exact ce climă vom avea, dar crescătorii ar trebui să se pregătească pentru cel mai rău scenariu de vreme caldă și uscată. Efectuaţi un inventar al furajelor pentru a identifica opțiunile de hrănire disponibile în fermă. Pregătiţi o parcelă de rezervă unde să efectuaţi hrănirea suplimentară pentru a reduce daunele aduse de traficul intens și pentru a permite o recuperare mai rapidă a pășunii folosite. În cazul unei secete prelungite, fermierii trebuie să fie pregătiţi pentru hrănirea suplimentară a animalelor întreţinute pe păşune.
- Evitați păşunatul „la ras”! La începutul primăverii, păşunatul se recomandă să se facă până la înălţimea de cca. 5 cm pentru a stimula plantele să „lucreze” şi să dezvolte lăstari laterali. Pe măsură ce se apropie vara, păşunatul trebuie să se efectueze până la aproximativ 5-10 cm. Plantele mai înalte se recuperează mai repede prin stocarea mai multor rezerve de rădăcini și umbresc solul, astfel încât să nu se usuce la fel de repede.
Punctul critic în gestionarea pășunilor pe timp de secetă este acela că plantele își au rezervele de energie deasupra solului, în tulpină, frunze şi lăstari, nu în rădăcini. Deoarece fotosinteza are loc numai în țesutul verde al plantei și mai ales în frunze, o plantă devine mai puțin capabilă să producă hrană, cel puțin temporar, atunci când frunzele îi sunt îndepărtate prin pășunat și cosit.

RELAȚIA DINTRE LUNGIMEA DE PĂȘUNAT ȘI RECUPERAREA PLANTELOR
Legendă:
- Păşunat 50% din plante – Rădăcinile nu se opresc din creştere dacă 50% din plantă este cosită/păşunată.
- Dacă 70% din plantă este cosită/păşunată, atunci 50% din rădăcini se opresc din creştere timp de 17 zile.
- Dacă 90% din plantă este cosită/păşunată, atunci 100% din rădăcini se opresc din creştere timp de 17 zile.
Sursa grafic: http://www.ntxe-news.com
- Creşteţi intervalul de rotaţie a parcelelor de păşunat. Primăvara, rotaţia parcelelor de păşunat se poate face la fiecare trei săptămâni, datorită creșterii rapide a plantelor. Vara, în condiţii de creştere lentă, rotația parcelelor de păşunat ar trebui extinsă la minim 35-40 de zile, pentru a oferi mai mult timp plantelor pentru a creşte.
- Introduceţi la păşunat și fânețele. În condiții de secetă, şi recolta de fân va fi redusă, crescând astfel costurile de recoltare. Pășunatul aceastor terenuri poate reduce aceste costuri variabile pentru una sau două coase. În general, leguminoasele (lucerna) rezistă mai bine în perioadele de secetă datorită sistemului radicular bine dezvoltat, care are ca rezultat o eficiență mai bună a utilizării apei.
- Folosiţi plante anuale şi perene rezistente la secetă. Pregătiţi păşuni de rezervă cultivate cu amestecuri de plante anuale şi perene rezistente la secetă, aşa cum este sorgul, meiul, iarba de Sudan, lolium şi leguminoase.
- Managementul fertilizării. Utilizarea oricărui îngrășământ cu azot în condiţii de secetă şi temperaturi ridicate nu este recomandată și poate fi o pierdere de timp și de bani. Cu toate acestea, fertilizarea cu azot chiar înainte de sfârșitul perioadei de secetă poate fi foarte utilă pentru a ajuta plantele să se refacă mai repede odată ce ploaia revine. Fertilizarea pășunilor cu azot, fosfor și potasiu „la înverzire” – primăvara și imediat după primul și al doilea ciclu de pășunat (înainte de instalarea secetei) – va ajuta păşunea să supraviețuiască mai bine unei secete.
- Refaceți pășunile deteriorate de secetă. Efectele secetei tind să fie mai vizibile pe solurile nisipoase cu textură grosieră decât pe solurile argiloase cu textură fină. Aceeași tendință se observă în cazul pășunilor prost gestionate. Este important să utilizaţi perioade optime de pășunat/odihnă și fertilizare. Nu pășunați prea devreme și nu pășunați excesiv, mai ales plantele deteriorate de secetă. Plantele au nevoie de suficiente materiale vegetale pentru fotosinteză şi pentru a-și reface rezervele de energie și pentru a determina o nouă creștere a rădăcinilor după stresul cauzat de secetă.
- Prelungiți sezonul de pășunat. Luați în considerare o cultură furajeră anuală de toamnă, cum ar fi rapița furajeră sau cerealele furajere, pentru a prelungi sezonul de pășunat și a reduce nevoia de hrănire suplimentară cu furaje recoltate. Costurile de înfiinţare a culturii ar putea fi mai mici decât costul pentru achiziționarea de furaje echivalente pentru hrănire.







