Vă mai amintiţi de Alex Culda, tânărul de 24 de ani din judeţul Arad care creşte oi din rasa Lacaune? În urmă cu aproximativ un an am avut plăcerea să-l întâlnesc pentru prima oară, lăsându-mi atunci o impresie deosebită, datorită priceperii şi pasiunii cu care se dedică activităţii pe care o desfăşoară în ferma sa din localitatea Livada.
După ce a ţinut prima pagină a revistei noastre, acum simpaticul fermier are un nou motiv de satisfacţie, reuşind să ajungă la performanţa de a produce lapte chiar şi pe timp de iarnă, când majoritatea crescătorilor îşi ţin mioarele în repaus mamar din cauza perioadei de gestaţie şi a fătărilor.
Secretul producţiilor ridicate
Student în an terminal la Facultatea de Zootehnie din Timişoara, acesta şi-a dorit de la bun început să sincronizeze fătările pentru a putea colecta lapte pe tot parcursul anului. Cu atât mai mult cu cât a optat pentru o rasă specializată pe producţia de lapte. A reuşit asta abia în al patrulea an de când s-a apucat de creşterea ovinelor, după ce şi-a organizat montele atât primăvara cât şi toamna.
„De la 14 oi mulg în prezent între 30 şi 32 de litri de lapte pe zi. În apogeu, imediat după înţărcare, ajungeam şi la 40 de litri. Producţia maximă înregistrată până acum pe o lactaţie a fost de 401 litri media pe cap de animal, excluzând perioada în care mielul a stat împreună cu mama. Eu sunt foarte mulţumit de aceste performanţe, în condiţiile în care nu am administrat decât hrană uscată iar animalele nu au ieşit deloc pe păşune. Pe undeva, acesta este secretul unor producţii ridicate, să mergi constant cu aceeaşi raţie furajeră, dar să te asiguri că hrana este de calitate”, mi-a mărturisit Alex, când l-am revăzut, în a doua jumătate a lunii decembrie.
Miei înţărcaţi la 40 de zile
Încă de la început, a optat pentru mulsul automatizat. Oile sunt mulse de două ori pe zi, dimineaţa şi seara, la un interval de 12 ore. Cele mai productive animale dau peste 3 litri de lapte pe zi. „Ţinta mea este să ajung să mulg 60 de oi, 30 vara şi 30 iarna, şi să am un nucleu de bază din care să fac selecţia. În prezent, 32 de oi sunt gestante. Le-am sincronizat ca să intre toate în călduri în acelaşi timp să nu mi se lungească fătările pe o lună de zile. Am investit nişte bani dar îi recuperez prin faptul că fătările vor avea loc într-un interval de 3-4 zile. Astfel, îmi va fi mai uşor şi cu mulsul, fără să trebuiască să am oi pe care le mulg separat. Este ceva specific acestei rase ca mieii să fie înţărcaţi mai repede. Crescând cu lapte din abundenţă, se şi dezvoltă mult mai repede decât un miel de la o rasă mixtă. Undeva la 35-40 de zile, mieluţii mei mănâncă singuri şi nu mai au nevoie de mame, devin independenţi. Iar marele avantaj este că pot relua un nou ciclu de lactaţie”, consideră viitorul inginer zootehnist.
A schimbat reţeta furajeră
Aflându-ne la prima lactaţie peste iarnă, a hotărât împreună cu cei cu care colaborează pe partea de nutriţie să administreze un altfel de amestec la oile pe care le mulge acum, dar numai ce primesc la jgheab. „E vorba de un mix de cereale în care punem mai mult porumb. Avem nevoie de un aport de amidon pentru că temperatura de afară nu ne avantajează la fermentaţia hranei în stomac. Vara însă mizăm mai mult pe orz, care are un conţinut foarte mare de calciu, pe lângă şrotul de soia şi premix”, mi-a explicat tânărul.
Deficitul de energie din mâncare îl completează cu un fel de soluţie vâscoasă pe bază de propilenglicol, pe care o diluează cu apă. Fiecare animal primeşte undeva la 50 de grame pe zi în amestec cu furajul de la jgheab. Datorită acestui ingredient, oaia consumă tot ce primeşte la frontul de furajare în timpul mulsorii.
Bunătăţi care te ung pe suflet
După cum deja ştiţi, dacă aţi citit articolul precedent, de procesare se ocupă mama sa, care momentan încheagă laptele în fiecare zi. Deşi are la dispoziţie un tanc de răcire cu capacitatea de 300 de litri, nu l-a pus încă în funcţiune pentru că nu a fost nevoie. În primăvară, după ce va fi achiziţionată o vană de închegat mai performantă, aşa cum şi-a propus familia Culda, va porni şi tancul de răcire. Până atunci, doamna Delia va continua să producă delicioasele brânzeturi sub brandul Api-Lacti Farm.
Vrem să ne orientăm spre producţia de caşcaval în stil elveţian. Acesta ar fi următorul pas în ceea ce priveşte procesarea laptelui pe care îl obţinem. Facem mici experimente deja şi sperăm ca în viitorul apropiat să începem să producem caşcaval maturat. – ALEX CULDA, Fermier Livada, jud. Arad
Pe lângă caşul clasic, aş aminti aici de cremele de brânză tartinabilă, cu seminţe de dovleac, cu ardei, cu nucă şi cu hrean, un fel de caş nobil cu ierburi de Provence, cel cu boabe de piper verde sau cu chilli, dar şi un soi de caşcaval maturat în vin, cu o aromă şi gust foarte plăcute.
ÎN VIZOR, ROBOTUL DE ALĂPTAT
Pe viitor, Alex Culda se gândeşte să cumpere şi un robot de alăptat. Cu ajutorul robotului ar putea separa mielul de mamă după 24 de ore de la fătare. Robotul de alăptat are opt tetine prin care mieii pot suge lapte praf iar mamele pot fi mulse din ziua următoare fătării. Beneficiul economic: kg de lapte praf este mult mai ieftin decât litrul de lapte ce va putea fi valorificat. În plus, după fătare oaia dă cea mai mare cantitate de lapte. Alex a obţinut de la o oaie proaspăt fătată şi 5 litri odată!
Alex s-a apucat de creşterea oilor din pasiune. Citeşte-i povestea AICI!
un articol de
LIVIU GORDEA
