Scopul acestor rânduri este acela de a reaminti fermierilor crescători de porci de ce e crucial ca în perioadele de căldură excesivă să ne protejăm animalele prin orice mijloace posibile. Ar fi greșit să ne închipuim că și porcii suferă în timpul caniculei ca și noi, oamenii. Asta, din simplul motiv că ei sunt afectați mult mai dramatic de căldură. De ce? În primul rând pentru că, spre deosebire de noi, nu transpiră, dar și din cauza faptului că, sub piele, au un strat consistent de grăsime. Ca atare, porcii intră mult mai rapid în faza de șoc termic, adesea cu efect letal.
Nu ne-am propus să discutăm aici despre cum ar trebui să fie construite și izolate adăposturile în care ne creștem porcii și nici despre multiplele sisteme de ventilație care pot să limiteze acumularea de căldură. Asta pentru că e mai important de înțeles ce efecte negative produce canicula în organismul porcilor și cum pot fi acestea controlate sau cel puțin diminuate. Iar în privința prevenției: asigurați-vă ca adăposturile închise sunt dotate cu alarme funcționale care să vă semnaleze imediat oprirea sistemelor de ventilație!
Evaluarea stresului de caniculă și diminuarea efectelor
În esență, lupta porcului cu canicula se realizează în două moduri. Primul se referă la disiparea căldurii corporale deja acumulate, iar al doilea la mecanismele de reducere a căldurii produsă de organismul însuși. Ca atare, porcul poate să limiteze efectele căldurii prin creșterea contactului cu perdoselile (de regulă, grătare de beton în fermele noastre) și prin accelerarea respirației (eliminarea excesului de căldură din interiorul corpului prin aerisirea pulmonilor). Dar de aici ar trebui să intervenim și noi pentru a-i face viața mai ușoară.
Pentru a-l ajuta ar trebui, în primul rând, să reducem densitatea în boxe, astfel încât să-i oferim șansa unui contact cât mai mare a pielii cu pardoseala, prin definiție, mai rece. Lipsa acestui spațiu conduce la contact direct între animale, fapt care nu ajută cu nimic, ci dimpotrivă. Instalarea șocului termic poate fi foarte simplu evaluată prin numărarea respirațiilor animalului. Dacă la 22oC porcul respiră de 15-20 de ori pe minut, odată cu instalarea stresului de caniculă, frecvența respirațiilor depășește 50 respirații pe minut, întrucât volumul plămânilor la porc este foarte mic, raportat la masa corporală. Concomitent însă scade și pulsul, ceea ce, în cazuri extreme și la mase corporale de peste 80-90 kg, poate conduce la moartea subită a animalului. O tehnică uzuală de scădere a temperaturii în adăposturi presupune dispersia apei prin diferite sisteme, fapt ce conduce la o creștere a evaporării și, implicit, la senzația de răcoare. Dar și aici trebuie să luăm în calcul faptul că, la o umiditate relativă a aerului de peste 80%, fenomenul evaporării nu prea mai funcționează, iar porcul intră în stres caloric chiar de la 28oC. Pe de altă parte, unii fermieri recomandă pulverizarea de apă cu picături mai mari și nu cu aerosoli, tocmai pentru că aceștia din urmă conduc la o creștere excesivă a umidității aerului. De aceea, e important ca apa să ajungă pe pielea animalului în reprize și cu pauze în care să aibă loc evaporarea. Este evident faptul că o creștere a vitezei curenților de aer – fie natural, fie prin montajul de ventilatoare suplimentare – stimulează și mai mult evaporarea, determinând limitarea stresului caloric.
Alte semne ale instalării stresului de caniculă sunt: 1) reducerea consumului de furaj, 2) limitarea activităților/mișcărilor voluntare și, evident, 3) creșterea consumului de apă de 5-6 ori.
Furajarea animalelor în perioadele caniculare
Reducerea voluntară a consumului de furaj este o reacție naturală a porcului în perioadele de caniculă, întrucât digestia în sine este un proces ce generează căldură în interiorul organismului. Din păcate însă, reducerea consumului de furaj conduce implicit la scădere sporului mediu zilnic, având deci implicații financiare directe. Din aceste motive se aplică două strategii simultane. Prima se referă la furajarea animalelor dimineața devreme și seara târziu, tocmai pentru a se profita de perioadele mai răcoroase. Cea de a doua se referă la compoziția rației care ar trebui să fie mult mai bogată în energie (grăsimi) și mai săracă în proteine, deci digerabilă mai eficient. Aceasta va conduce însă la obținerea unor carcase cu mai multă grăsime în perioada caldă a anului, afectând profitabilitatea fermei.
Evident că și furajarea umedă sau cea lichidă au avantaje de necontestat. Dacă însă vorbim de furajare solidă, furajul peletat e superior celui sub formă de făină. Pe de altă parte, nutriționiștii mai recomandă și o creștere a nivelului aminoacizilor în rație, ca și pe cel al antioxidanților. Aceștia din urmă ar avea, se pare, efecte pozitive asupra sistemului imunitar al animalului și, astfel, s-ar limita exacerbarea afecțiunilor stimulate de excesul termic (preponderent respiratorii și digestive).
Tot pentru propria protecție, porcul va evita să facă mișcări inutile tocmai pentru ca organismul să genereze mai puțină căldură. Așadar, ar trebui să-i respectăm instinctele și să evităm manevrarea animalelor în fermă pe perioada caldă a zilei. Deci, nu mutăm, nu lotizăm, nu transportăm, nu facem tratamente și vaccinări, tocmai pentru că toate aceste acțiuni generează agitație și, implicit, căldură suplimentară.
Este evident că simultan cu creșterea temperaturii în adăpost va crește și consumul voluntar de apă al animalului care, instinctiv, va încerca să-și mențină echilibrul termic. Problema e că în combinație cu scăderea consumului de furaj apar modificări semnificative la nivelul tractului digestiv, urmate adesea de declanșarea diareei. Pe de altă parte, mai multă apă înseamnă diluția mineralelor în sânge și dezechilibre metabolice majore, ce au impact negativ nu numai asupra performanțelor, ci și asupra sănătății animalului, chiar sănătos fiind.
Atenție la suinele de reproducție
Cu toate că în acest articol am abordat numai efectele caniculei asupra porcilor destinați creșterii și abatorizării, asta nu înseamnă că suinele de reproducție sunt mai puțin afectate. Dimpotrivă, efectele stresului caloric este mai accentuat și pervers la această categorie, întrucât afectează profund negativ funcția reproductivă: la scroafe mai ales ovulația, gestația și lactația, iar la vieri producția de material seminal. Or, dacă scroafele și vierii reprezină „fabrica de purcei” este evident că protejarea acestora împotriva căldurii excesive devine crucială.
Dar elementul cel mai important în managementul situațiilor de caniculă rămâne omul. Acel om care se află zilnic în preajma animalelor și poate să semnaleze imediat instalarea șocului termic la porci. Acel om care trebuie să se asigure că ventilația și sistemele de alarmă funcționează. Acel om care trebuie să ia decizii rapide și eficiente pentru a limita potențialele pagube.
Este cred evident pentru toți fermierii că lupta cu canicula este una inegală și că natura învinge în cele mai multe cazuri. știm, de asemenea, că în cele mai calde perioade ale anului, practic este imposibil să aducem temperaturile din adăposturi la nivelul de confort la porcului. Cu toate acestea suntem obligați să ne străduim. Nu numai din perspectiva limitării pierderilor (spor mediu zilnic sau mortalități), ci și din cea a bunăstării animalelor.
Necesarul și consumul de apă
În condiții termice extreme, mai ales din timpul verii, creșterea temperaturii ambientale de la 15 la 35oC conduce la un necesar de apă crescut cu peste 50%, mai ales în ceea ce privește scroafele și porcii de peste 50 kg. Iar dacă luăm în calcul și temperatura apei disponibile, constatăm că porcii vor consuma o cantitate dublă de apă la 10oC, față de situația în care temperatura apei este de 25oC.
În același context, cu toții știm că temperaturile ridicate din timpul verii conduc la o scădere însemnată a consumului voluntar de furaj, cu efectele sale binecunoscute, dintre care sporul mediu zilnic scăzut are un impact economic major. Acesta e motivul pentru care sistemele automate de furajare la discreție permit animalelor să-și asigure necesarul de nutrienți prin consumul de furaj seara târziu și dimineața devreme. La fel de important este și disponibilul de apă, determinat în ml/minut, la diferite temperaturi ambientale. În tabelul 2 se poate vedea clar cât de mult sunt afectate performanțele animalelor – în acest caz, la vârsta de 10-14 săptămâni – de către acest element ignorat adesea. Ce este însă interesant de observat e că la o temperatură de 35oC în adăpost rata de curgere a apei determină o creștere spectaculoasă a sporului zilnic, pe când la numai 5oC, o rată de curgere de 1100 ml/minut conduce mai degrabă la scăderea performanțelor de creștere.
