Debutul de campanie e scump la costuri și ieftin la prețurile preconizate pentru viitoarea recoltă și, ce-i mai grav, stocurile producătorilor români se mențin ridicate, pe fondul cotațiilor bursiere în continuă scădere. Ce-i drept, depozitele pline de grâne ale României nu par să fi fost la fel de ”atractive” în formula de calcul a despăgubirilor pentru fermierii europeni afectați de importurile de cereale ucrainene. Ai noștri au rămas, din nou, cu felia cea mai mică…
Spunem toate astea și mai mult decât atât, întrucât incertitudinile care guvernează piața în acest moment nu par să se clarifice nici în perioada următoare.
CE VOM FACE NOI? Ne descurcăm așa cum putem, spun fermierii. Și sperăm că vremurile se vor îmbuna, în ciuda unor perspective imediate deloc încurajatoare…
CE FAC ALȚII? M-am întors recent din Estonia, unde am participat, pentru o săptămână, la cea de-a doua mobilitate fizică din cadrul proiectului ”Erasmus+ Bune practici de guvernanță în cadrul cooperativelor agricole – GGPAC”, la invitația UNCSV, alături de 30 de fermieri, manageri de cooperative agricole din sectorul vegetal.
Cu o populație de 1,29 milioane de locuitori, Estonia este unul dintre cele mai puțin populate state membre ale Uniunii Europene, însă are cel mai mare produs intern brut pe cap de locuitor dintre toate fostele republici ale URSS. Este listată ca fiind o „economie cu venit mare” de către Banca Mondială, și o „economie avansată” de către FMI. Estonia produce circa 75% din energia electrică pe care o consumă!
Suprafața agricolă utilizată este de puțin peste 980 mii hectare, din care culturile organice ocupă 226 mii hectare. Producția cerealieră este de peste 1,5 milioane tone, fiind în mare parte obținută în cadrul câtorva cooperative mari iar majoritatea grânelor pleacă la export. Mai spun că 80% din consumul de carne al Estoniei este asigurat din producția internă!
Deși se confruntă cu probleme și provocări similare cu cele pe care le au toate statele UE, fermierii estonieni spun că prioritatea națională în cadrul Politicii Agricole Comune a fost și este întărirea poziției pe care o au producătorii în lanțurile de aprovizionare. Chiar dacă au un sezon agricol scurt, din cauza constrângerilor climatice, estonienii reușesc să producă și o fac bine! Îi ajută și ”înțelepciunea” guvernanților, ce-i drept și, chiar dacă nu beneficiază de prea multe ajutoare financiare din partea statului, legile pro agricultură le facilitează accesul pe piața comunitară.
Planificarea strategică a ”Tigrului Baltic”- așa cum este supranumită Estonia- începe din viitor și apoi se reîntoarce în prezent. Cu alte cuvinte, vezi mai întâi care îți este piața de desfacere și la ce prețuri iar mai apoi concentrează-te să produci eficient și adaptat la această piață. Și gândirea asta pare să dea roadele așteptate… Cel puțin, asta indică cifrele!
NICOLETA DRAGOMIR
Redactor-şef Ferma Clasic
Ferma Media Grup
nicoleta@revista-ferma.ro
