un articol de
MARIAN MUŞAT

Motto: “Sapă numai, sapă, sapă/ până dai de stele-n apă.” (Lucian Blaga)

Viorel Mihai Tolea a investit într-un sistem de irigaţii local. Până acum are trei fântâni săpate şi vor urma încă patru.

UN VIS APROAPE ÎMPLINIT

La începutul lunii octombrie, a chemat o echipă specializată care într-o săptămână a terminat de săpat o fântână cu diametrul de 200 cm la aproape 200 m adâncime. „Cultiv o suprafaţă cu legume de câmp de 15 hectare. Pe fiecare parcelă de două sau de două hectare şi jumătate vreau să am câte-o fântână. Bineînţeles, fac cum şi când pot, nu tot odată, pentru că nu am posibilităţi financiare de sute de mii de euro!”, ne-a declarat Viorel Mihai Tolea.

ASIGURĂ APĂ LEGUMELOR ŞI FACI TREABĂ

Pe fermier fântâna l-a costat în jur de 20.000 de euro. Mai are săpate alte două cu diametrul mai mic, de 140 cm, la 80 m adâncime. Debitul de apă asigurat este undeva la 10 mc pe oră. „Pentru toată ferma va trebui să mai realizez cel puţin încă patru fântâni cu deschiderea la 2 m. Dar asta va fi posibil anul viitor, în funcţie de cum am banii strânşi. Vreau mai multă apă să-i dau plantei; să aibă la discreţie. Şi dacă va fi nevoie, să meargă pompele de dimineaţa până seara! Am văzut un lucru la legume: dacă le asiguri apa, faci treabă!”, a susţinut legumicultorul.

Pe o parte din suprafaţa cultivată cu legume are întinse instalaţii de irigare prin picurare. Pe anumite parcele ar vrea să facă şanţuri de udare şi este nevoie de multă apă. Unele culturi – cum sunt pătlăgelele roşii şi vinete, ardeioasele – vin puse pe folii speciale şi udate prin picurare.

AN RODNIC, CU LIVRĂRI ÎN SUPERMARKET

„La început am livrat la piaţă, dar odată ce m-am înscris în Cooperativa Agricolă Legume Belinţ, am luat intrarea pe lanţurile de magazine, ceea ce pentru mine a fost o mare realizare. Însă nu ştiu dacă o să mai colaborez şi anul viitor cu cooperativa din Belinţ, vreau să merg alături de legumicultorii noştri din Grădina Bănăţeană (Deta – Jamu Mare). Sunt în tratative să mă înscriu în cooperativa lor, dar mai întâi să văd ce potenţial de producţie şi cât e de performant managementul”, spune legumicultorul timişean.

CEAPĂ VERDE PENTRU LIDL ŞI PROFI

Cât timp a lucrat cu Cooperativa din Belinţ, pe ceapa verde a ţinut de unul singur aproape toate comenzile! „A fost destul de greu, mai ales când nu ai oameni care să lucreze în fermă. Anul a fost rodnic, am avut desfacerea asigurată, preţurile au fost foarte bune, în funcţie de cantitate şi de cum se negociază”, precizează Viorel Mihai Tolea.

În sezonul legumicol recent încheiat, acesta a livrat pe reţelele comerciale ale Lidl şi Profi ceapă verde undeva la peste 20 mii de legături, dar şi cantităţi mari de ardei, roşii, vânătă, dovlecei şi usturoi (în medie minim 7 tone pentru fiecare cultură).

RODNICIA PĂMÂNTULUI CERE HĂRNICIA OAMENILOR

În vârf de campanie, legumicultorul are nevoie de vreo 15 oameni care să lucreze temeinic şi cu hărnicie. Acesta a văzut în Olanda cum trei-patru români de-ai noştri au terminat de recoltat pe repede-înainte ardeii de pe trei hectare. În Ţara Lalelelor, viteza de lucru estede 400 kilograme de capia la oră. În România, nici vorbă! „Şi eu le-aş da 10 euro pe oră celor care mi-ar scoate producţia asta!”, ne asigură tânărul.

Viorel Mihai Tolea ne spune că nu poate lucra mecanizat la recoltarea legumelor: „Să scoţi marfă proaspătă şi frumoasă cerută de supermarket trebuie să lucrezi la mână. Am trei-patru operatori şi utilajele necesare pentru a realiza toate lucrările tehnologice într-un timp extrem de scurt şi în condiţii de calitate. La recoltat, însă, trebuie mare atenţie”.

Profit reinvestit în modernizarea fermei

La începutul lunii octombrie, fermierul era în câmp alături de utilajele agricole. „Acum suntem la semănatul usturoiului; un hectar va fi lot semincer şi să vedem cât mai însămânţăm, pentru că nu prea ne lasă timpul; la noi este o toamnă ploioasă şi caldă”, a explicat tânărul.
A hotărât ca profitul obţinut să-l reinvestească în fermă la modernizarea răsadniţelor şi la finanţarea lucrărilor de foraj pentru irigarea culturilor.
După ce îşi va vedea visul cu ochii – irigaţiile, asigurând legumelor de câmp apa din foraje, va schimba şi structura de producţie, în sensul că va cultiva circa patru hectare cu usturoi, tot atâtea cu ceapă, iar pe restul de suprafaţă – ardei şi roşii.

A depus un proiect pe sub-Măsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”, în valoare de 50.000 euro. După ce a cheltuit o grămadă de bani cu documentaţiile şi consultanţa, i s-a spus că nu mai sunt bani!

Lucrez la grădină de când mă ştiu; fac parte dintr-o familie de legumicultori! Terenul este în proprietate, deci se merită şi efortul de a avea irigaţii; investiţia este pentru toată viaţa! – VIOREL MIHAI TOLEA, legumicultor din jud. Timiş

TINERI FERMIERI ÎN AGRICULTURA ROMÂNIEI
Revista Ferma promovează tinerii care au ales agricultura ca profesie! Ce-i motivează? Ce piedici întâmpină şi cum le depăşesc?
Intră pe www.revista-ferma.ro, unde poţi afla poveşti de succes despre tineri fermieri înregimentaţi în agricultura României!