Nicolae Băncilă, cel care a făcut sesizarea, este crescător de animale din generație în generație. Înainte vreme, în comunele dobrogene, cine nu avea animale nu era bine văzut în comunitate, păstorii având un statut mai ridicat și o stare materială înfloritoare. 

Pășunea cu pricina de pe dealurile costelive ale Topologului, situată undeva spre Măcin, hrănea mii de oi, capre și vaci. Acum, numărul animalelor s-a împuținat. „Izlazul comunal a fost din vechime «cu certificat de naștere», bătrânii noștri pășteau acolo peste 4.000 de oi, sute de capre și două cirezi de vaci. Pe vremea comuniștilor a fost arat și cultivat, iar imediat după Revoluție și-a recăpătat destinația și a trecut la Primărie. La început, izlazul avea cam 93 ha, acum dacă au mai rămas vreo 75 ha. Aici suntem noi cu 300 de oi și o sută și ceva de capre și un vecin care are până în 200 de oi. Vara mai vin și căprăriile din sat!”, ne-a declarat Vasile Băncilă, tatăl lui Nicolae.

Primăria a îngrijit partea asta de izlaz așa cum numai o primărie știe! Vreo câțiva ani a aruncat cu îngrășăminte, a luat subvenția și cam atâtica! Oamenii îmi spun că ar fi putut să repare și cișmeaua din subvențiile de la APIA. Și nu puțini bani, calculați la peste 3.000 ha de pășune cât are comuna Topolog! 

„Acolo, pe izlaz, avem o cișmea paradită, cândva a venit o firmă de construcții de la Babadag, tocmită de primărie s-o repare, dar a făcut lucru de mântuială. Băiatul meu i-a refăcut ulucii din azbociment. Acum e într-o stare deplorabilă. Vara, cișmeaua, dacă se mai poate numi așa, nu are suficientă apă pentru animale”, a susținut Vasile Băncilă.

Din discuțiile cu oamenii, aflăm că în Topolog lumea e lacomă după pământ, hectarul costă peste 100 de milioane vechi și unii localnici au și pus ochii pe acest izlaz. „Dascălul bisericii chiar a primit două hectare. Și se pare că ar mai vrea”, afirmă Băncilă. 

Topologenii mai susțin că pe pășune există un loc de trecere pentru animale care pe vremuri avea lățimea de 16 m. Cu timpul, trecătoarea a fost arată pe ambele margini și s-a cam îngustat, iar acum de-abia mai pot trece două căruțe una pe lângă cealaltă. Apoi, arătura stingherește accesul turmelor de oi și cârdurile de capre către izlaz. „Suntem nevoiți să intrăm prin pădure, dar abia așteaptă pădurarii să ne amendeze, legea ne interzice”, spun fermierii. 

Cu mare tevatură, direct la Prefectură 

„Noi suntem cu animalele aici din 14 mai 1992. Timp de 22 de ani nu ne-a deranjat nimeni. Într-o bună zi din luna septembrie 2014 ne-am trezit cu tractoarele la… «pășunat!» Cineva a tras două brazde la o distanță la 60 m, iar între brazdele astea a intrat cu un scarificator. Sigur vrea să cultive la primăvară. Nu am fost la primar să avem o discuție lămuritoare…”, a precizat Vasile Băncilă.

În schimb, pe 18 septembrie a.c., crescătorul de animale, împreună cu un vecin – Constantin Fulga – care are și el oile pe izlaz, a reclamat cazul, cu mare tevatură, direct la Prefectură! Dar, fără a obține vreun rezultat concret, favorabil petenților; acestora li s-a spus că litigiul trebuie soluționat de către autoritatea publică locală de la Topolog la fața locului. 

A greși este omenește!

În legătură cu acest litigiu, am cerut și părerea primarului comunei Topolog. Iată ce ne-a declarat Ion Olteanu, aflat la al cincilea mandat: „A fost o greșeală, cei de la Cadastru de la Tulcea în loc să măsoare în altă parte, s-au dus pe izlaz; mi se pare că s-a intrat cam cu un hectar, dacă nu și mai bine! Dar, s-a revenit, nu este nici o problemă; efectiv, oamenii cred că eu am făcut-o! Nu am nici o treabă, din moment ce eu am dat izlazul la asociațiile crescătorilor de animale; asta a fost, cei de Cadastru au greșit!” 

Așadar, cine muncește greșește sau eroarea face parte din legile omenești?!

Primarul Ion Olteanu a continuat spunând că: „Cei care au nemulțumiri ar fi trebuit să vină mai întâi la mine, să-mi spună care este situația, așa, eu am aflat de la alții despre această problemă. M-au reclamat și la Prefectură; dacă veneau la mine, se rezolva cazul fără a mai lua atâta amploare; vorba ceia, am atâta experiență în administrația publică locală. Eu le-am dat izlazul să beneficieze și ei! Au ceva la adresa mea. Eu am probleme cu ceilalți crescători de animale care vor și ei să intre pe izlaz, dar cei doi sunt singuri acolo și nu-i lasă și pe alții, de parcă s-ar fi împroprietărit pe izlaz. Cu două cârduri de oi, au 70 de hectare sau câte sunt acolo!” 

Aici, primarul comunei Topolog are dreptate, Consiliul Local și Primăria sunt chemate și îndrituite de lege să gestioneze și să rezolve problemele apărute, în fond chestiunea ține indubitabil de resortul administrației locale. 

Rezervă de teren pentru situații de extremă urgență

Întreaga pășune a comunei Topolog, de aproximativ 3.300 ha, a fost închiriată celor opt asociații ale crescătorilor de animale legal constituite. Cea mai reprezentativă – cu 100 de membri și 730 ha primite – este condusă de Adrian Monea. Acesta ne-a declarat că: „în acea zi, câțiva oameni din comună, care sunt puși în posesie cu documente, cu cadastru, s-au dus să are suprafața din acte. Proprietarii cu animale care pasc în zonă s-au opus. Atunci, am fost și eu contactat, am ajuns la primărie, au pus oamenii hârtiile pe masă și le-am văzut. Din punctul meu de vedere e în regulă, cred că se va ajunge la Tribunal – mă gândesc că singura rezolvare asta va fi – și o să aibă câștig de cauză cei care au documentele. Trebuie să precizez că bucata de izlaz de aproape 7 ha care urma să fie arată, aflată în litigiu, nu a fost dată în închiriere de primărie asociației mele, în anexa contractului ea nu este trecută. APIA, în schimb, mi-a digitizat o suprafață de vreo 75 de hectare, însă eu am preluat doar 69, ha, deci Primăria ținea 6-7 hectare ca rezervă!”

Acesta a continuat: „Însă, din ce pricep eu, Primăria are dreptul să-și oprească niște rezerve de teren pentru situații de extremă urgență. Acum așa s-a întâmplat; oamenii au fost puși în posesie după Revoluție. Și cum nu se regăsește terenul pe care l-au solicitat, Primăria a fost obligată să-i pună în posesie în altă parte. Și atunci s-a apelat la rezervă, asta este explicația Primăriei, clar. Oamenii cu animalele au dreptatea lor; ei știu că legea spune clar că nu este voie să se are suprafețele de pășuni, în schimb, pe partea cealaltă, Primăria vine și spune că oricum era rezerva noastră de teren”, a opinat șeful asociației. 

Adrian Monea susține că acei crescători de animale care se opun locuiesc în partea de sat din apropierea izlazului și își pasc de 50 de ani animalele acolo – acesta este singurul lor argument.

În Topolog e nevoie de dialog

Cazul de la Topolog pare a fi rezolvat. Deocamdată, este liniște pe izlaz. Dacă s-a făcut o greșeală, s-a reparat, potrivit afirmațiilor primarului Ion Olteanu. Izlazul trebuie să rămână izlaz, nu poate fi transformat în teren cultivabil, decât în urma respectării unor proceduri legale. 

Mai mult decât atât, în comuna Topolog este nevoie de dialog între cetățeni și administrația publică locală.