În ferma coordonată de Nela Rusu (foto), o femeie energică, obișnuită cu asprimea și cu greutățile muncii în agricultură, anul de producție agricolă 2014-2015 nu este unul dintre cei buni. Familia Rusu lucrează două sute de hectare de teren arabil în satul Slobozia Corni, aparținând comunei-Ghidigeni. Anul acesta, în terenul exploatat a însămânțat un mozaic de culturi agricole: grâu, rapiță, porumb, floarea-soarelui, soia, lucernă, pepeni, mazăre… Firește, ponderea cea mai mare o au plantele prășitoare: porumbul pe 130 de hectare (cu hibrizii din gama AQUAMax de la Pioneer) și floarea-soarelui – 54 de hectare (NK Adagio de la Syngenta). Soia (semănată pe patru hectare) înființată în primăvară nu s-a dezvoltat așa cum trebuie din cauza lipsei apei și a întors cultura! „Porumbul l-am întors de trei ori! Am avut o solă de 40 de hectare pe care nu au ieșit deloc plantele, pentru că sămânța a fost mâncată de Tanymecus dilaticollis), apoi am reînsămânțat, dar nu a plouat și am întors din nou cultura. Acum (mijlocul lunii august n.r.), plantelor le dă mătasea; dacă nu prind vreun strop de apă, pierd cultura!”, ne-a declarat cu amărăciune în glas cultivatoarea.
Dar plantele semănate cu întârziere au fost salvate, frontul de ploi de la sfârșitul lunii august, care a cuprins întreaga țară, a fost ca o binecuvântare pentru lanurile cultivate ale Nelei Rusu. „Pentru pământurile noastre și în condițiile acestui an, sunt mulțumită de floare, voi obține puțin peste 1.800 kg/ha. Producția o voi da în compensare la creditori, așa cum am făcut și cu recolta de rapiță”, ne spunea fermiera la mijlocul lunii trecute.
Experiență amară la facerea pâinii
„Cu grâul am avut o experiență amară. Avusesem în cultură 22 de hectare. Producția de boabe a fost mulțumitoare. M-am înțeles cu un cunoscut furnizor de inputuri pentru agricultură să-i vând un tir de 41,160 de tone. Am luat probă de boabe din camion, a fost bună, indicii de calitate panificabili, martor a fost șoferul. Însă la destinație, ce să vezi!? Altele au fost rezultatele!! De parcă în timpul transportului grâul de panificație s-a transformat în grâu furajer! Inițial, am vrut să răstorn tirul în stradă și oamenii să vină să ia grâul și să-mi zică «Bodgaproste!» Am pierdut 5 bani la kilogram. Și acum am grâul în magazie, nu l-am mai vândut!”, a susținut Nela Rusu.
Fermiera gălățeană lucrează cu o gamă completă de mașini și utilaje agricole necesare ca să-și facă treaba așa cum o cere tehnologia. În anul 2007, printr-un Program SAPARD, în valoare de două miliarde de lei vechi, și-a dotat exploatația agricolă. Atunci, de fermă se ocupa soțul său, un cunoscut și apreciat pilot de elicoptere utilitare care prestau servicii pentru tratamentele fitosanitare din agricultură. Ceva mai încoace a încercat să acceseze programul „Instalarea tinerilor fermieri”, dar fără sorți de izbândă.
De la catedra universitară, la tractorul de 95 CP
În această vară, agricultoarea din Slobozia Corni a avut un ajutor de nădejde. Fata ei, Elena, în vârstă de 25 de ani, a absolvit cursurile a două facultăți, de Studii Europene și de Științe Politice la Cluj-Napoca, și a rămas în învățământul universitar să le predea studenților lecții și să le ofere consultanță pe proiecte europene. În vacanță, vine acasă, se urcă pe tractorul Case de 95 CP la arat și ajută la transportul recoltei din câmp. „Agricultura rămâne marea mea pasiune, am muncit din greu, de mică, în gospodărie și la câmp. Părinții mei m-au educat să nu cer bani fără să știu cum se produc! Lucrez cu studenții mei pe proiecte europene. Suntem o țară agricolă, costurile sunt enorme pe agricultură, ar trebui să fie pus în valoare potențialul de care dispunem”, susține Elena Rusu.
Discutând cu tânăra profesoară, în minte mi-a încolțit un tainic gând: ”România are viitor atâta timp cât există tineri ca Elena Rusu!”
