Din cauza preţurilor mari ale furajelor şi inputurilor, au crescut semnificativ costurile de producţie, cu efect în obţinerea unei plaje de profit minim (în cazul vacii cu lapte) şi chiar unei pierderi în îngrăşătorii.

De aceea, în ultima vreme, mulți fermieri au ales să renunţe la a mai îngriji de animale.

COSTURI MAI MARI DECÂT VENITURILE DIN FERMĂ

În comuna Râciu, satul Pârâu Crucii, din judeţul Mureş, zona centrală a Câmpiei Transilvaniei, Petru-Mihai Pustai creşte 150 de vaci din rasa Bălţată Românească, din care efectivul matcă la muls 40 de animale. Tineretul masculin îl ţine pentru îngrăşat, dar cu mari eforturi.

„La sfârşitul anului trecut când am calcutat o parte din structura cheltuielilor de producţie a reieşit că, mai ales când vine vorba de îngrăşarea tăuraşilor, costurile de producţie sunt mai mari decât veniturile, în condiţiile în care toate furajele sunt cumpărate de pe piaţa liberalizată”, susţine tânărul.

Costuri pe cap de bovină adultă în producţie

• Lucernă uscată 6 kg, cu 0,58 lei kilogramul

• Paie orz 2 kg (0,35 lei/kg)

• Făină porumb 4 kg (1,6 lei/kg)

• Făină orz 2 kg (1,7 lei/kg)

• Făină grâu/ triticale 2 kg (1,8 lei/kg)

• Şrot soia 0,7 kg (3,6 lei/kg)

• Şrot rapiţă 0,7 kg (2,7 lei/kg)

• Siloz porumb 22 kg (0,37 lei/kg

• Semifân lucernă 9 kg (0,58 lei/kg)

• Alte cheltuieli: consum de electricitate 4,8 KWh (3,6 lei) şi costul animal cu angajaţii pe zi: 2,4 lei 

PROFITUL DE PE LAPTE E INFIM

Aşadar, reiese un cost total de 56,65 lei/cap de animal pentru a obţine o producţie medie de 24 litri/cap lapte crud. Aceasta valorificată la fabrică cu preţ de 2,45 lei/litru, cât era în decembrie, însumează un total de 58,8 lei/cap/zi, ceea ce reprezintă o diferenţă între cost şi producţie de 2,15 lei/cap/zi profit. În momentul de față diferența este și mai redusă, ținând cont de prețul actual de valorificare a laptelui.

Din profitul de 2,15 lei/cap de animal nu sunt deduse cheltuielile cu ratele lunare sau semestriale aferente investiţiilor in tehnica agricolă.

Preţurile sunt aferente pieţei libere la data de 14 decembrie 2022.

De asemenea, în situaţia în care ferma dispune de teren şi utilaje proprii, producţia de furaje, costurile de producţie a laptelui se reduc cu aproximativ 20-22%, putând creşte semnificativ profitul.  

PIERDERI DE PESTE 4.000 LEI PE ANIMAL LA ÎNGRĂȘAT

Profitabilitatea sistemului de îngrăşare a tineretului bovin în România la 14.12.2022 era negativă și se menține, mai ales atunci când furajele nu sunt produse în fermă şi sunt cumpărate la liber!

Potrivit tabelului întocmit de fermierul Petru-Mihai Pustai, pentru a aduce la greutatea medie de sacrificare de 560 kg a unui tăuraş din rasa Bălţată Românească la vârsta de 14 luni, acesta consumă în medie o cantitate de 37,13 kg/zi de furaje, însumând un preţ de achiziţie a acestora de 30,86 lei/zi.     

În concluzie, de la achiziţia unui tăuraş de 6 luni în greutate de 240 de kg (cu un cost de cumpărare de 13,3 lei/kg) şi până la valorificarea acestuia la vârsta de 14 luni în medie la 560 kg şi un preţ de vânzare mediu de 11,5 lei/kg, se investesc furaje în valoare de 7.407,36 lei.

Astfel, în situaţia în care absolut toate furajele sunt achiziţionate de pe piaţă, fără ca fermierul să aibă posibilitatea de a produce hrana animalelor, pierderile calculate pe o perioadă de 240 de zile se cifrează la 4.159,36 lei!

În situaţia în care ferma dispune de teren şi tehnică agricolă pentru a-şi produce furajele, pierderile se reduc semnificativ, putând, chiar, aduce un profit de 405-610 lei/cap, după o muncă asiduă de 240 de zile.

Din acest profit de 405-610 lei nu au fost deduse cheltuielile cu credite şi costuri cu întreţinerea utilajelor!    

 TINERET LA ÎNGRĂȘAT – RASA BĂLȚATĂ ROMÂNEASCĂ

PROFITABILITATEA SISTEMULUI DE ÎNGRĂȘAREA TINERETULUI BOVIN ÎN ROMÂNIA (14.12.2022)

un articol de

MARIAN MUŞAT