Alături era soţul acesteia, Samoilă Soporan, om trecut de multişor de floarea vârstei, îmbrăcat în straie tradiţionale de sărbătoare. Privindu-l, mi s-a părut că venise parcă din… veşnicia satului românesc. L-am întrebat dacă-i meşter la cusături. „Nu, soţia este, eu… depăn!”, îmi răspunde râzând. Apoi continuă: „Nevastă-mea lucră de copilă. A învăţat arta cusutului de la mama ei, dar s-a pus mai mult pe treabă după căsătorie”.
La Agraria, Raveca cosea de zor la o bucată de pânză. În spaţiul de expunere erau rânduite cu grijă costume populare bărbăteşti şi femeieşti, piese din portul popular tradiţional din zona Clujului.
„O săptămână nu las acul din mână!”
„Realizăm costume tradiţionale, mai mult cu alb şi negru, specifice în zona noastră, a Clujului, dar la comandă facem şi din alte zone. Multe din modelele pe care le folosim au la bază cusăturile vechi cu punctul în cruce, pe fir, executat cât mai fin. Piaţa merge bine, cam deodată a început lumea să poarte costume populare, să fie interesată de aceste lucruri. Un costum popular femeiesc complet costă între 12 şi 13 milioane de lei vechi şi este compus din: ie, vestă, două catrinţe şi poale. Eu am gătat costumul popular într-o săptămână de lucru; cum suntem noi la ţară, lucru de dimineaţa de la opt şi până seara târziu, nu las acul din mână”, ne-a declarat vrednica artizană.
Am întrebat-o pe Raveca Soporan dacă… s-a înţepat? „Oioioi, numai atăta bănuţi să am eu de câte ori m-am înţepat cu acul!”, a fost răspunsul eu prompt.
„Mi-am învăţat fetele şi nurorile arta cusutului!”
Costumele populare au mare căutare, fiind comandate de românii care lucrează ori s-au stabilit în străinătate. Raveca nu a făcut o socoteală, dar crede că într-un an confecţionează şi vinde peste 30 de costume. Pânza este adusă de la Paşcani, iar restul materialelor sunt cumpărate de la magazinele de mercerie.
Meşteri cusători nu mai sunt în comuna Frata şi nici prin aşezările din împrejurimi. „La noi în sat s-a împuţinat numărul cusătorilor. Mai sunt în Cluj câţiva, de să-i numeri pe degetele de la o mână. Nu le mai place să coasă. Eu cos de când eram mică. Arta cusutului am învăţat-o de la părinţi. Pe vremea mea, fata îşi făcea singură costumul şi hainele de măritat. Mi-am învăţat nurorile (două) şi cele trei fete să coasă costume şi sunt tare mândră de ce iese din mâinile lor. Lucră şi ele la comandă, au prins drag, mai fac un ban în plus!”, spune Raveca.
Samoilă Soporan ne-a vorbit cu bucurie în suflet despre ocupaţia fetei lui cea mare, Olimpia Mărginean. Aceasta se ocupă cu zootehnia în comuna natală. „A avut 380 de oi, dar a mai dat din ele, că nu s-a mai putut descurca. În fermă mai are în exploatare un lot de 50 de vaci de lapte, cu tot cu cele sterpe. Cultivă 30 ha de teren preluat cu contract de arendă pentru a asigura o parte din furaje animalelor sale. Cei doi feciori ai săi, Andrei şi Valentin, de 21 de ani, sunt de ajutor, ei mână tractorul şi utilajele pentru muncile câmpului”, a susţinut clujeanul din Frata.
Meşter artizan atestat
Raveca Soporan a primit în 2008 Atestatul de Meşter Popular, iar doi ani mai târziu, a absolvit cursul de perfecţionare în artizanat. Potrivit specialiştilor, costumul frătean, readus în circuitul public şi confecţionat de mâinile ei iscusite, este una dintre cele mai preţioase realizări artistice ale artei populare româneşti. Cu mâinile ei neobosite a cusut de-a lungul celor două decenii zeci şi zeci de piese, între care: costume populare femeieşti, ii bărbăteaşti cu mărgele, catrinţe cu poale cusute cu mărgele, cămăşi femeieşti sau bărbăteşti cu laibăr, catrinţe cu mărgele, veste cu mărgele (laibăr femeiesc) sau brâie bărbăteşti cu mărgele. Rodul mâinilor sale a îmbrăcat zeci de ansambluri folclorice populare, artişti şi rapsozi renumiţi.
Raveca Soporan este membră a Asociaţiei Meşterilor Populari Clujeni. În acelaşi timp este înscrisă şi în Asociaţia „Produs de Cluj”, unde s-a făcut remarcată prin „palaneţele” (plăcinte) din aluat dospit, făcute la cuptorul cu lemne şi umplute cu varză, brânză sau urdă, şi prin Pâinea de Frata.
Un articol publicat în revista Ferma nr. 16/221 (ediţia 15-30 septembrie 2019)
