Concret, în sistemul IPA, la depunerea cererii unice de plată, fiecare fermier și-a identificat fiecare parcelă pe o hartă (ortofotoplan). Pentru localizarea fără echivoc a parcelei agricole și identificarea amplasamentului și conturului acesteia, se aplică o toleranță de amplasare, aferentă unei zone tampon calculată în aplicația electronică GIS, de 0,75 m. Asta spune legea! (Ordonanța 3/2015 prvind schemele de plată din agricultură)

Sancțiuni multiple

La controlul în teren, angajații Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) încarcă pe GPS desenele făcute de fermieri în sistemul IPA și merg în câmp să verifice. Dacă aceștia constată că distanța dintre locul în care se află parcela indicată de fermier pe hartă și amplasamentul parcelei pentru care acesta a solicitat plata este mai mare de 0,75 m, parcela respectivă este tăiată de la plată, ca și cum fermierul nu ar fi declarat-o în cererea unică. Mai mult, fermierului i se identifică o nouă parcelă, pe coordonatele noului amplasament, și este sancționat și pentru nedeclarare! Cu alte cuvinte, pierde bani din cauză că, deși a declarat parcela proprie, nu a identificat-o corect pe hartă. În același timp, este penalizat și pentru că nu a declarat o parcelă pe care, deși nu era a lui, a desenat-o.

La verificarea prin teledetecție, Compania Gauss, care execută acest control pentru APIA, a descoperit mii de parcele agricole greșit digitizate. Adică, o parcelă agricolă nu se află acolo unde a desenat-o fermierul. În câmp, în interiorul conturului trasat de fermier pe harta de la APIA este o altă parcelă, cu o altă cultură agricolă decât cea declarată de fermier. Și în acest caz, parcela poate fi tăiată de la plată, iar fermierul sancționat că a declarat altă cultură agricolă sau că ar avea o parcelă nouă pe care nu a declarat-o.

Ce soluții caută APIA?

Ce soluții există pentru ca fermierii care și-au desenat greșit parcelele să-și încaseze subvențiile?

„Să spunem că fermierul a declarat că a cultivat pe o parcelă grâu și el nu a desenat parcela pe orizontală, a desenat-o pe verticală și se suprapune pe cultura declarată la APIA doar jumătate din parcelă. Pe cealaltă jumătate, este o cultură din același grup de plată. Mi se pare normal ca acest fermier să încaseze subvenția pe suprafață. Nu a declarat o parcelă în plus sau o suprafață neutilizată, necultivată.

Presupunem că agricultorul a declarat că acolo are cultivat grâu, dar a desenat invers parcela, răsturnată să-i spunem, și se suprapune cu parcela de porumb. Gauss a măsurat doar grâul, pentru că aceea a fost cultura declarată. Dacă eu solicit companiei Gauss date suplimentare: domnule, acolo unde fermierul a desenat parcela este tot o cultură? Este suprafață cultivată, întreținută? Da. Atunci fermierul trebuie să-și încaseze subvenția pe suprafață. Fermierul nu a declarat ceva ilicit, ilegal, nu a solicitat ceva în plus, ce nu i s-ar cuveni”, explică Ovidiu Săvâșcă, șeful APIA Mureș.

APIA a solicitat deja companiei Gauss date suplimentare despre măsurarea parcelelor agricole. „Trebuie să primim aceste date suplimentare ca să începem campania de follow-up cu fermierii. Dacă am rămâne cu măsurătorile inițiale făcute de Gauss, ar fi destul de multe parcele agricole respinse de la plata subvenției pe suprafață. O altă variantă ca să scăpăm de această identificare fără echivoc și de acea toleranță de 0,75 m ar fi modificarea Ordinului 619/2015 (…). Să se găsească o formulă adaptată fermierului român și care să rămână valabilă până-n 2020”, mai spune șeful APIA Mureș.

MADR nu renunță la identificarea fără echivoc

Ministerul Agriculturii va modifica Ordinul 619/2015, dar nu pare să renunțe la condiția de identificare fără echivoc a parcelei. Proiectul de modificare a OMADR 619/2015 spune că fermierul trebuie „să identifice, să declare, să delimiteze și să localizeze fără echivoc parcelele agricole în aplicația electronică GIS pusă la dispoziție de către APIA și să utilizeze datele cadastrale disponibile”.

Din textul vechi a fost eliminată doar următoarea parte: „Începând cu anul 2018, identificarea și delimitarea tuturor parcelelor agricole se fac obligatoriu pe baza datelor cadastrale.”

MADR a cerut derogare la Bruxelles

În schimb, ministrul Agriculturii Achim Irimescu a declarat că a cerut derogare Comisiei Europene pentru abaterea de 0,75 m la identificarea fără echivoc a parcelei agricole. Scrisoarea ar fi fost expediată către directorul general DG Agri, Jerzy Bogdan Plewa, pe 20 ianuarie 2016.

„Este foarte greu să delimitezi pe ortoftoplanuri conturul parcelelor agricole. Acea abatere de 0,75 m este foarte mică și am cerut deja o derogare Comisiei Europene. (…) Să vedem ce marjă de posibilitate avem și ce soluție putem găsi cu Comisia Europeană”, a spus Achim Irimescu.

De unde vine eroarea admisă de 0,75 m?

„De ce se cere abaterea maximă de 0,75m, dacă cei de la APIA și toate GPS-urile au o abatere de 3 m? Unde este problema, a noastră sau a lor?”, întreabă un cititor al portalului Agroinfo.

Iată o explicație, ce vine de la Nicolae Horumba, director general adjunct APIA! „Marja de 0,75 m de care sunt foarte îngroziți mulți fermieri români se referă la calitatea digitizării parcelei, la amplasarea ei fără echivoc. (…) Când digitizezi o parcelă, o măsori ca să-i determini suprafața, suprafață care se preia în cererea unică de plată. Acest proces de digitizare fiind el însuși unul de măsurare, suportă și el o toleranță, iar acea toleranță e de 0,75 m. Sigur, lumea spune că 0,75 m sunt puțini. Dar această marjă de 0,75 m vine din dimensiunea pixelului de pe ortofotoplanul (harta – n.red.) pe care fermierul își digitizează parcela. Adică, e vorba de un pixel de 0,5 cm, la care se adaugă încă jumătate de pixel”, a declarat Horumba pentru TVR.

Articol publicat in revista Ferma nr.2(163) 1-14 februarie 2016