
Constantin Epure, tehnolog la societatea Damila Agro din Oveselu, județul Vâlcea, care exploatează 3.000 de hectare, trage un semnal de alarmă dur privind situația din agricultura românească.
Într-un an marcat de prețuri prăbușite, costuri explozive și lipsa unei strategii de stat, ferma se luptă să rămână pe linia de plutire.
„Un an greu, foarte greu. A început să bată criza și la ușa fermei noastre, ca peste tot. Ce să zic? Nu e foarte bine”, spune inginerul.
CONSTANTIN EPURE A ÎNTORS 735 HA DE RAPIȚĂ DIN 800 CULTIVATE
Problemele au început încă din toamnă. Din cele 800 de hectare semănate cu rapiță, 735 de hectare au fost întoarse.
„A răsărit târziu și a fost destul de îmburuienată. N-am putut să intrăm pe ea, că a plouat. Adică ploaie din exces. Și am întors și am pus floarea-soarelui. E primul an în care am vrut să dăm lovitura și n-am reușit.”
Inginerul recunoaște că și tehnologia a fost forțată de criză. S-a mers pe tehnologie minimală și s-a încercat sistemul strip-till.
„Criza și-a spus cuvântul și asupra tehnologiei. Am făcut tehnologie minimală. Am încercat și cu sistemul strip-till care s-a dovedit a fi un fiasco la rapiță. Nu am găsit îngrășăminte la prețuri adecvate când am avut nevoie, n-am putut să aplicăm și automat producțiile n-au fost cele așteptate.”
PRODUCȚII DE 4,2 T/HA LA ORZ ȘI 5,3 T/HA LA GRÂU, DAR CARE NU ACOPERĂ CHELTUIELILE
La capitolul producții, Damila Agro a obținut în acest an circa 4,2 tone/ha la orz și 5,3 tone/ha la grâu. Cifre care în alți ani ar fi fost mulțumitoare, dar care acum nu acoperă nimic.
„Nu se acoperă cheltuiala! Ca să fiu concret, pe tot lanțul, anul ăsta pentru foarte mulți fermieri va fi un fiasco.”
PRINCIPALA PROBLEMĂ: PRĂBUȘIREA PREȚURILOR ȘI A CALITĂȚII
„Am văzut grâuri cu MMB de 66, vă dați seama cam ce se întâmplă? Știu mici fermieri care au vândut grâul cu 60 de bani. Păi 60 de bani s-a vândut când am intrat în UE, în 2007. Gândiți-vă, ca să bagi 150 de kg de complex, trebuie să vinzi o tonă de grâu!”
În acest moment, grâul se vinde cu 80 de bani/kg, un preț care, spune inginerul, face imposibilă supraviețuirea.
Citește și: 15 kilograme de grâu pentru 1 kilogram de pâine!
600 DE EURO TONA DE AZOT, 10 LEI LITRUL DE MOTORINĂ, 1300 LEI TONA DE AMENDAMENT
Tabloul crizei este completat de costurile de producție scăpate de sub control.
„Am dat 550-600 de euro pe tona de îngrășăminte complexe, 3.000 de lei pe azotatul de amoniu. Cât să dai și de unde să iei? A fost o penurie la momentul când am căutat noi să luăm.”
La acestea se adaugă motorina de 10 – 10,5 lei/litru și problema specifică zonei: solurile acide.
„La noi terenul e acid, cu pH 4,6 – 4,8. Cantitatea de NPK trebuie să fie mai mare, teoretic dublă, pentru că restul rămâne blocat. Ca să iei o tonă de amendament îți trebuie 1.300 de lei. Și ca să ameliorezi aciditatea trebuie cel puțin o tonă, nu 500 de kile, cât recomandă ei.”
În plus, fermierii din zonă fac cheltuieli pe care nimeni nu le decontează.
Constantin Epure: „Noi suntem în zone unde pe lângă lucrările obișnuite trebuie să deschidem drumuri în care băgăm mii de euro. Ni le distrug tăietorii de lemn, vânătorii, cei care fac off-road. APIA vine și ne spune: vă dăm banii pe 79 de litri. Păi noi băgăm cu 30-40%, chiar 50% mai mult decât fermierii de șes, pentru că la noi nu-i Câmpia Română. Terenuri foarte grele, cu băltiri, tot timpul trebuie să inovăm.”

„FERMELE MARI SE VOR FACE ȘI MAI MARI, MICII VOR DISPĂREA”
Pentru culturile de primăvară, situația este ușor mai bună: „Floarea-soarelui arată binișor, iar la porumb am avut problema îngrășământului.”
Însă viitorul este incert. Pentru toamna acestui an, Damila Agro va reduce drastic suprafața de rapiță, la circa 200 de hectare, în funcție de resurse.
„Sunt leasinguri, sunt credite de acoperit. Nu-ți plătește nimeni datoriile sau arendele. Dacă la firma la care lucrez nu s-ar lua bani din cealaltă firmă ca să se astupe găurile, în secunda a doua s-ar pune lacătul pe ușă. E primul an dezamăgit, din 12 ani de când funcționăm, e primul an în care suntem sub apă.”
Epure atrage atenția că fenomenul falimentelor este deja vizibil.
„Anul ăsta au dat faliment o mulțime de firme. Se vând foarte multe. Au venit investitori care își vând afacerile agricole și pleacă. Vor fi două fenomene: fermele mari se vor face și mai mari, vor deveni corporații, iar micii și fermierii medii vor dispărea!”
În opinia sa, rădăcina problemei este lipsa totală de viziune a statului român.
„Statul Român nu are nicio strategie în ceea ce privește agricultura. Nu știm cât producem, ce producem, unde se duce grâul. Suntem în bătaia vântului. Avem 3 milioane de hectare de terenuri acide în România și nu există o strategie prin care să le ameliorăm.
Agricultura în fiecare stat ar trebui să fie o problemă de securitate națională. La noi nu există. Cu cât cresc producțiile, cu atât sărăcia noastră crește. E o neputință.”







