Cioloș: Statul nu oferă predictibilitate în agricultură. Rolul viziunii trebuie preluat de mediul de afaceri.
Fostul comisar european pentru Agricultură, Dacian Cioloș, a transmis joi, 5 iunie, în cadrul Forumului Național „Viitorul Agriculturii”, un mesaj direct: în România, dezvoltarea sectorului agroalimentar nu mai poate fi lăsată doar în mâinile statului.
Schimbările frecvente din politică și lipsa unei viziuni pe termen lung fac imposibilă continuitatea. Soluția, spune el, este asumarea unui rol strategic de către mediul privat.
„Miniștrii se schimbă, premierii se schimbă. Viziunea trebuie să vină din business”
„Eu am văzut în multe state membre europene care au agricultura și sectorul agroalimentar dezvoltate foarte puternic, pentru că acolo structura de predictibilitate și de continuitate a unei viziuni de dezvoltare a sectorului nu e la stat, ci e în mediul profesional și în mediul de business, pentru că miniștrii se schimbă, prim-miniștrii se schimbă și vedeți că și în politică suntem într-o logică de termen scurt. Patru ani de zile e termen scurt”, a declarat Dacian Cioloș în cadrul evenimentului organizat de Clubul Fermierilor Români.
Cioloș atrage atenția asupra fragilității planificării în administrația publică: „Un politician când ajunge la putere se gândește imediat ce măsuri să ia ca să se mențină la putere și la următoarele alegeri. Și când vorbesc de patru ani, sunt puțini prim-miniștri și miniștri în România care rămân patru ani. Deci, termenul e și mai scurt.”, notează Agerpres.
„Degeaba așteptăm de la politicieni predictibilitate. Nu acolo vom găsi soluțiile”
Din experiența sa acumulată în instituții publice la nivel național și european, fostul comisar trage o concluzie tranșantă: viziunea nu trebuie așteptată de la cei aleși temporar.
„Cumva, în mod obiectiv, rațional, realist, degeaba așteptăm de la niște oameni politici care, încă o dată, una este ce ar trebui să facă și alta e ceea ce fac, degeaba așteptăm ani de zile, zeci de ani să vină cu această predictibilitate și cu această viziune, pentru că nu cred că acolo vom găsi răspunsurile, nu vom găsi acolo inițiativa. Și, atunci, genul acesta de dezbatere, dar și de acțiune, pentru a identifica soluții și a le și pune în practică, cred că este mai eficient”, a mai spus Cioloș.
Lipsa de acțiune a statului: un blocaj strategic pentru agricultură
Dacian Cioloș avertizează că menținerea actualului model – în care statul este responsabil exclusiv de inițiativă – duce la stagnare.
„Sentimentul cu care trăiesc în momentul de față este că dacă vom continua în România să așteptăm ca statul să facă anumite lucruri, care, încă o dată, sunt în responsabilitatea statului – și aici e o altă discuție de ce statul sau cei care reprezintă statul nu fac anumite lucruri – dar dacă ne vom opri doar la discuția asta ‘de ce nu face statul anumite lucruri și cum putem provoca statul să facă anumite lucruri’ riscăm să rămânem în același punct”, a spus el.
În acest context, a lăudat inițiativa fermierilor de a solicita președintelui desemnarea unui consilier care să funcționeze ca liant între sectorul privat și instituțiile publice.
Modelul polonez: organizare eficientă și viziune clară
Cioloș a comparat performanțele României cu cele ale Poloniei, o țară care a știut să valorifice superior apartenența la Uniunea Europeană.
„România și Polonia sunt cele două țări, dacă vorbim strict din punct de vedere al agriculturii, au potențial agricol important în zona de est, între noile state membre, dar de departe Polonia a valorificat accesul la piața internă, piața comună europeană și fondurile europene mult mai bine decât a făcut-o România”, a subliniat Cioloș.
Potrivit acestuia, cheia succesului a fost modul de organizare a mediului de afaceri: „Și acolo au fost fluctuații politice, și acolo au fost momente de instabilitate, dar sectorul agroalimentar polonez în mediu privat, mediul de business, s-a organizat mult mai repede decât în România și a știut să valorifice fondurile europene nu doar cantitativ.”
„Nu doar absorbție. Impactul și eficiența fondurilor contează”
Cioloș a criticat obsesia României pentru cifrele de absorbție, fără o preocupare reală pentru eficiență sau impact.
„Noi vorbim foarte mult în România de gradul de absorbție a fondurilor europene. N-am auzit discuții până acum legate de impactul acestor fonduri, de calitatea absorbției”, a punctat fostul oficial european.
„Vorbind de sectorul agricol, cât de eficientă a fost absorbția și utilizarea fondurilor pe plăți directe, pe investiții masive în utilaje și în dotarea capacităților de producție agricolă, mai ales materie primă, unde într-adevăr a crescut competitivitatea la producția vegetală în mai multe sectoare”, a adăugat el.
Polonia, parte a „motorului” Uniunii Europene
În finalul intervenției sale, Dacian Cioloș a oferit și un argument geopolitic: Polonia joacă un rol central în deciziile europene și face parte din triunghiul strategic al UE.
„Polonia este o forță de propunere la nivel european. Polonia face parte din grupul Weimar acum la nivel decizional, dacă vreți, cu Franța și Germania. Motorul Uniunii Europene e triunghiul ăsta în momentul de față”, a spus el.
„Polonia are un comisar acum pe buget, deci știu foarte bine să-și urmărească obiectivele, pentru că știu ce vor. Noi degeaba vrem să ne apărăm obiectivele, dacă nu avem definite obiective respective. Și noi în stadiul ăsta suntem deocamdată”, a conchis Cioloș.
