Datele furnizate de Eurostat sunt singurul reper statistic oficial la nivelul Uniunii Europene. Aceste date reprezintă însă o medie a unor informații culese din teritoriu, de fiecare stat membru. Acolo, în localități și ferme, prețurile de livrare pot fi diferite, în plus sau în minus față de statistica europeană. Dar nici Eurostat nu poate publica prețul încasat pentru lapte de fiecare fermă în parte. Ar fi liste cu sute de mii, poate milioane, de ferme la nivel european. Cine le-ar citi? Și la ce ar ajuta? Diferențele de preț sunt mari uneori de la o fermă la alta, de la o localitate la alta. Să nu mai vorbim de la un județ sau de la o regiune la alta.

Prețuri de livrare diferite. De ce?

De ce sunt diferite prețurile de livrare a laptelui? Am câteva explicații.

1. Una ține de puterea de negociere a furnizorului. Cu cât puterea de negociere este mai mare, cu atât prețul de livrare este mai mare. Cu siguranță, membrii Cooperativei Someș-Arieș primesc un preț mai bun decât crescătorii de vaci de lapte dintr-un sat din Vrancea sau Gorj, unde activează pe cont propriu.
2. O altă explicație constă în concentrarea marilor procesatori într-o anumită regiune, concentrare care conduce la concurență, iar concurența se reflectă în prețul oferit pentru lapte. În Transilvania sunt cei mai mulți mari procesatori, aici sunt și prețurile cele mai bune. În sud și est, concentrarea de mari unități de procesare lipsește, fermierii sunt la mâna unui singur procesator, care stabilește prețul fără teama că vreun concurent ar putea plăti mai bine.
3. Dar sunt și zone neacoperite de un mare procestor, ci de mici unități a căror putere economică nu le permite să ofere un preț bun, iar fermierii nu au altă posibilitate de livrare. Sunt captivii unui singur mic procesator local. Nu este exclus ca acest mic procesator să livreze laptele mai departe, la o unitate mare, pentru a încasa diferența de preț.
4. Mai este și o a patra explicație: cantitatea laptelui. Deci, prețurile sunt diferite, nu există un singur preț de livrare la nivel național. Unii vând laptele cu 0,80 de lei, alții urcă la 1,30-1,50 de lei sau chiar mai mult. Diversitatea aceasta de prețuri este ”topită” într-o medie națională, calculată lunar. Dinamica acestui preț mediu reflectă trendul general pe piața națională, europeană și internațională.

Lapte mai scump decât în Ungaria

Propun acum să aruncăm o privire pe tabloul prețurilor medii publicat de Eurostat și actualizat în 8 ianuarie 2021.
Vestea bună este că în decembrie 2020, s-a înregistrat cel mai bun preț mediu național din tot anul: 33,87 euro/100 kg de lapte de vacă crud (100 kg lapte = 97 l lapte, rezultă un preț mediu de 1,67 lei/litru). A fost mai mare cu 2% față de luna noiembrie 2020. Vestea mai puțin bună este că prețul mediu național din decembrie 2020 a fost mai mic cu 1,3% decât cel din noiembrie 2019.

La nivel european, cel mai mare preț mediu este oferit în Cipru, 58,50 euro/100 kg. Bine plătit este laptele de vacă și în Malta, 51,89 euro/100 kg. Un preț bun primesc și văcarii din Finlanda, 39,50 euro/100 kg, Irlanda, 39,16 euro/100 kg, din Grecia, 38,62 euro/100 kg. În Franța, 36,69 euro/100 kg, în Olanda, 34,25 euro/100 kg, în Germania, 35,5 euro/100 kg. Prețuri medii mai mici pentru lapte decât în România sunt oferite furnizorilor din Belgia, Bulgaria, Cehia, Letonia, Estonia, Lituania, Slovenia, Slovacia, Ungaria și chiar Spania. Dar creșteri ale prețului mediu au fost înregistrate la finalul anului în aproape toate țările comunitare. Mai puțin în Franța, unde valoarea a scăzut cu 2,4%.

Aritmetica fermei de vaci pentru lapte

Care este dinamica prețului laptelui într-o fermă din România? Un fermier din județul Mureș care livrează unui mare procesator din zonă mi-a spus, cu condiția păstrării anonimatului, că a primit un plus de numai 0,03 lei/litru de lapte, prețul de bază fiind acum 1,53 lei/litru, la care se adaugă și bonusul de calitate lunar pentru proteine și grăsime, care a urcat prețul final la 1,67 lei/litru în decembrie 2020.

Creștere binevenită

”Eu livrez zilnic 1000 litri de lapte. Asta înseamnă că lunar încasez mai mult cu 900 de lei față de prețul de bază. Dar, să precizez: am mărit salariile celor trei angajați, iar cerealele s-au scumpit: de la 0,50 lei/kg la 0,70 lei/kg. Deci cheltuiesc mai mult, iar bruma de câștig avut din mărirea asta de 3 bani/litru se pierde imediat. Am un prieten care mi-a spus că procesatorul i-a oferit o mărire de 0,10 lei/litru. El livrează zilnic undeva la 450 l. Prețul de bază primit de el este acum de 1,35 lei/litru”. Unii crescători de vaci din Moldova, în schimb, acuză pe rețelele de socializare că nu primesc mai mult de 0,80 lei/litrul de lapte.

Speranțe și bani investiți în fabrica de procesare

Prețul mic oferit pentru lapte i-a determinat pe anumiți crescători de vaci să proceseze laptele în regie proprie, investind bani și speranțe în linii de fabricație pentru a scoate pe piață produse finite. De exemplu, Roman Mezdrea, un tânăr fermier și antreprenor din comuna Poiana Stampei, judeţul Suceava, a inaugurat în 10 octombrie 2020 o unitate de procesare pentru produse lactate, având o capacitate de prelucrare de până la 700 litri/zi. Investiția a fost realizată prin Grupul de Acțiune Locală GAL «Bazinul Dornelor», pe Măsura 5, Axa 2: Soluţii inovative pentru o agricultură competitivă. Valoarea proiectului a fost de 144.800 euro, din care finanțarea publică prin Programul Național de Dezvoltare Rurală – PNDR, reprezentând 130.320 euro. Agenția Națională a Zonei Montane, prin compartimentul de consultanță și asistență tehnică, a oferit sprijin/consultanță tânărului antreprenor.

Asociere în zona montană

Tot în Suceava, peste o sută de fermieri din zona de munte a judeţului s-au reunit în cooperativa agricolă Caşcaşaru Dornei și și-au exprimat intenția de a construi o fabrică de lactate cu magazin de desfacere la Șaru Dornei. Primii pași au și fost făcuți, iar reprezentanții cooperativei agricole Cașcașaru Dornei au atras fonduri europene de peste 3 milioane de lei prin intermediul Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR), potrivit publicației monitorulsv.ro.

un articol de
STELIAN RĂDESCU