Gheorghe Burlacu are 36 de ani și este, cum singur se recomandă, un „mic agricultor cinstit” din comuna Românești, județul Botoșani. După vreo șase ani în care a lucrat în Spania și în Italia, anul trecut s-a întors acasă ca să facă agricultură, încurajat de promisiunile guvernanților că tinerii fermieri sunt sprijiniți. În 2015, a cultivat 35 de hectare, din care 17 cu soia, iar restul cu porumb și floarea soarelui și ceva grâu.
Din toate schemele de plăți directe acordate agricultorilor, ar fi avut dreptul la plata pe suprafață (SAPS și ANT vegetal), plata pentru tineri fermieri (până în 40 de ani), sprijinul cuplat pentru soia și plata redistributivă (pentru max. 30 ha, indiferent de suprafața solicitată la plată). Numai că, va încasa de la APIA doar subvenția pe suprafață (SAPS și ANT). Cum a ajuns să fie păgubit de restul banilor? O spune chiar el, într-o scrisoare pe care i-a trimis-o, la finalul lunii februarie 2016, șefului APIA, Ioan Merca: „Când am depus cererea pentru subvenția pentru suprafață, lucru care se face când are chef de lucru angajatul APIA, nu am fost informat și nici direcționat de necesitatea bifelor pentru a beneficia de plățile ce completează subvenția pe suprafață. Mai exact, eu, țăranul de rând, stau lângă calculator lângă angajatul APIA care trece rapid prin formular și, fără să mă întrebe mare lucru, îmi scoate la imprimantă foile pe care trebuie să le semnez la fel de rapid, fiind totul în regulă.
Am ajuns astfel să constat, după ce am verificat la APIA Județean, că nu am pe cerere nici bifa pentru tânăr fermier, la care mă încadram, nici cea pentru sprijinul cuplat pentru soia, cu toate că am cultivat 17 hectare, nici alte bife, doar SAPS!!!!
(…) De ce oare și, mai ales, până când vom lucra și interacționa cu angajați răsplictisiți și dezinteresați, (…) care se comportă de parcă ne dau ceva din buzunarul lor???
Aștept răspuns de la dumneavoastră și sper din tot sufletul, încă o dată, să se poată rezolva problema semnalată, ca pe unde am ajuns noi au ridicat din umeri indiferenți, iar, pe viitor, tare am dori dacă se poate să se schimbe acest sistem vicios, că nu mai putem!!!”
De la APIA București fermierul nu a primit nici un răspuns. În schimb, susține că, la scurt timp după ce a trimis sesizarea către APIA, s-a trezit acasă cu funcționarul de la Centrul local al APIA Trușești care i-a preluat cererea unică în 2015 și care l-a convins să renunțe, în scris, la orice plângere și pretenție legată de drepturile sale bănești, ca funcționarul APIA să nu fie dat afară de șefii săi. Gheorghe Burlacu spune că a fost de acord să renunțe ca să nu îi facă rău omului și recunoaște că o parte din vină îi aparține: nu s-a informat suficient și nu a fost atent. O greșeală care îl costă arpoape 30.000 de lei, bani care i s-ar fi cuvenit din plata pentru tineri fermieri (23 euro/ha) și sprijinul cuplat pentru soia (325 euro/ha), la care se adaugă și plata redistributivă (5 euro/ha pentru primele 5 ha, respectiv câte 45 euro/ha pentru până la maxim 30 ha din suprafața solicitată la plată).
În situația sa sunt mulți alții. Fermierul botoșănean afirmă că știe doar la el în comună încă șapte, opt fermieri care au cultivat soia în 2015 și nu vor primi sprijinul cuplat, pentru că nu au bifat căsuța corespunzătoare din cererea unică.
Un caz imposibil de câștigat
Șeful APIA Timiș, Florin Faur, admite că se poate să existe astfel de situații, și din cauză că sunt mulți fermieri în vârstă (ca fapt divers, dar relevant, ultimul raport de țară pentru România, publicat de Comisia Europeană în februarie 2016, arată că aproape 60% din solicitanții români de păți directe au peste 60 de ani), însă susține că este aproape imposibil ca un fermier să aibă câștig de cauză în astfel de spețe pentru că, pe de o parte, nu se poate dovedi cu certitudine ce discuție a avut loc între funcționarul APIA care a preluat cererea unică și fermier, iar, pe de altă parte, odată ce fermierul și-a pus semnătura pe cerere, înseamnă că își asumă responsabilitatea pentru ce a semnat.
Fermieri, atenție ce semnați și unde bifați!
Și, într-adevăr, odată ce a semnat cererea unică, fermierul declară că „a luat la cunoștință despre condițiile și modalitățile de acordare a plăților directe” și că „a fost informat asupra condițiilor de eligibilitate” (partea V.1. ANGAJAMENTE ȘI DECLARAȚII din formularul cererii unice pe 2016).
Mai mult, la o întâlnire recentă cu fermierii din jud. Timiș, Florin Faur le-a atras atenția acestora că Art. 110 din OMADR 619/2015, completat și modificat cu OMADR 234/2016, prevede că „beneficiarul trebuie să depună din proprie inițiativă toate eforturile pentru a lua cunoștință de toate informațiile publice referitoare la plățile (…) din ordonanță (OUG 3/2015 privind schemele de plăți directe – n.red.) pentru care depune cererea unică de plată, astfel încât să cunoască toate condițiile și criteriile de acordare a acestora.”
Articol publicat in revista Ferma nr.5(166) 15 – 31 martie 2016
