Pornind de la staţia de incubaţie, ferma de creştere a bibilicilor Galliland şi mini-abatorul vin în completarea activităţii şi contribuie la integrarea afacerii de familie deţinută de Costel Judeanu – un zootehnist cu îndelungată experienţă în sectorul avicol – şi Cristian Kiss – un antreprenor în domeniul construcţiilor.

Galliland – hale construite de la zero şi tehnologie automatizată

Având cea mai mare staţie de incubaţie din ţară pentru specia bibilică, proprietarii afacerii şi-au dorit să răspundă și cererii tot mai mari pentru carnea de bibilică. Astfel, la începutul anului trecut, au demarat construcţia celor trei hale de creştere a păsărilor. Beneficiind de experiența sa în construcţii, Cristian Kiss a transpus în teren proiectul realizat de Costel Judeanu în doar câteva luni. Ideea celor doi cumnaţi a fost materializată cu fonduri proprii şi multă muncă, într-un timp record.

Construcţia a pornit de la zero. Suprafața utilă a adăposturilor este de 1400 mp. Fiecare hală de creştere este dotată cu echipamente de ultimă generație: linii de hrănire, adăpare, încălzire, ventilație, aerisire. Tehnologia și fluxul de creștere sunt automatizate.

„Ferma Galliland a venit în completarea a ceea ce făceam cu stația de incubație, unde producem pui de o zi de bibilică în exclusivitate pentru cel mai mare retailer din țară. Estimăm că avem o cotă de piaţă de aproximativ 60-70% din ceea ce se comercializează în țară pe segmentul puilor de o zi de bibilică”, Costel Judeanu, coproprietar Galliland.

Galliland: 50.000 de bibilici crescute pe an

Un ciclu de creştere a bibilicilor pentru carne durează 72 de zile, iar capacitatea actuală a celor trei hale permite rularea unui efectiv de 50.000 de păsări pe an. „Bineînțeles, noi în momentul de față ne adaptăm permanent, pentru că bibilica este o pasăre mai puțin crescută în efective mari la nivel național, dar și european, în sistemul intensiv. Am învăţat mult în ultimul an şi, cu siguranță, sunt multe lucruri pe care trebuie să le mai învățăm ca să adaptăm şi să eficientizăm tehnologia de creștere, bibilica având și un specific aparte, fiind o pasăre mai sălbatică”, ne-a declarat Costel Judeanu.

La nivel european, cei mai mari crescători de bibilici sunt Italia și Franța, iar România, prin Galliland, începe să devină un jucător important în acest sector avicol.

Creşterea lentă, calitate garantată

Sistemul practicat în ferma Galliland este o creştere lentă, la sol, în trei faze (starter, creştere şi finisare). De la vârsta de o zi, puii de bibilică stau minim 72 de zile în adăpost. Temperatura şi ceilalţi parametri fizici (umiditate, ventilaţie, etc.) sunt controlaţi automat după o tehnologie asemănătoare cu cea a puilor de carne de găină.

În primele trei săptămâni se folosesc furaje specializate cu un conținut de proteină de minim 23%. „Spre deosebire de tehnologia de creştere a puilor de găină (broiler), la Galliland acordăm o atenţie deosebită fazei de finisare, unde furajul conţine, pe lângă cereale, și lucernă, ceea ce contează foarte mult în imprimarea gustului și savorii autentice a carcasei de bibilică, pe lângă beneficiile originale ale cărnii, care sunt net superioare față de puiul de carne și de curcă”, ne-a explicat Costel Judeanu.

Galliland foloseşte exclusiv furaje de origine vegetală şi fără antibiotice, hormoni de creștere, făină de carne, făină de pește și tot ceea ce este interzis prin legislația națională și a Uniunii Europene.

Beneficii ale consumului cărnii de bibilică

Față de alte specii de păsări crescute industrial și intensiv, la ameliorarea şi selecţia cărora s-a lucrat multe decenii, bibilica încă poate fi considerată o pasăre sălbatică, atât prin comportament, cât şi din punct de vedere genetic. „Procesul de creştere lent face ca şi carnea să fie mai matură, cu un conţinut mai mare de proteină față de puiul de carne și puiul de curcă. De asemenea, carnea de bibilică are un procent scăzut de grăsime și colesterol, este bogată în fier, vitamine şi minerale, fiind o carne roșie, asemănătoare celei de fazan, de vânat”, a detaliat Costel Judeanu.

Genetica puiului de carne permite conversia superioară a furajelor în carne, chiar şi în sistemele ecologice, pe când la bibilică nu s-a intervenit genetic în așa fel încât specia să devină mai performantă și să asimileze furajul la fel ca și un pui de carne de găină sau de curcă. Practic, oricât de bun ar fi furajul, bibilicile au un metabolism care îl prelucrează într-o formă sălbatică, ancestrală, pentru a-l transforma în carne.

Galliland: incubaţie, creştere şi… abatorizare

La ferma Galliland se află în ultima fază de amenajare un abator care să acopere necesităţile proprii. Investiţia cuprinde dotările necesare pentru sacrificarea, pregătirea primară, ambalarea şi refrigerarea sau congelarea carcaselor şi a subproduselor din carne de bibilică.

Galliland valorifică avantajul strategic de a avea propria staţie de incubație, producându-și puii de o zi, aşa cum a detaliat Costel Judeanu: „Am creat un sistem integrat, sustenabil, prin producția puiului de o zi de bibilică, creștere și abatorizare. Abatorul este 80% finalizat şi într-o lună, două intră în funcţiune. Abatorul propriu ne aduce multiple avantaje: vom putea fi mai prompți în onorarea comenzilor, dar se elimină şi stresul de transport pentru păsări, ceea ce asigură calitatea carcasei şi un produs premium”.

Încă din decembrie 2025 Galliland a început furnizarea cărnii de bibilică la nivel național prin retailerul Carrefour.

Investiție în Ferma 2 Galliland

Dar planurile de viitor nu se opresc aici, deoarece urmează construcția fermei numărul 2. „Am investit într-un teren de aproape 3 hectare, chiar lângă ferma numărul 1, şi intenționăm să construim câteva hale, care să ne dea o altă perspectivă pentru a mări producția actuală. Ne dorim să acoperim la nivel naţional cererea de carne de bibilică. E un proiect de care este nevoie în România”, consideră Cristian Kiss.

Până acum, investiţia în ferma şi abatorul Galliland se ridică la aproximativ 3 milioane de lei, fonduri proprii, ceea ce reflectă hotărârea şi încrederea proprietarilor în acest proiect.

Şi creşterea bibilicilor are nevoie de susţinere

Spre deosebire de alte specii, producătorii de carne sau ouă de bibilică nu se „bucură” la nivel naţional şi european de nicio formă de sprijin.

Întrucât bibilica nu se află pe listele oficiale ale speciilor de interes zootehnic, crescătorii nu pot beneficia de măsuri de sprijin, cum au fost – de exemplu – compensațiile pentru pierderile suferite din cauza conflictului din Ucraina. Ferma Galliland urmează să devină membră a Uniunii Crescătorilor de Păsări din România (UCPR), iar Costel Judeanu consideră că astfel „se vor putea face mai bine auzite cererile şi demersurile pentru a obține măsuri de sprijin pentru această specie”.

Știaţi că…

Bibilica (Numida meleagris) este originară din Africa şi are 9 subspecii. Cunoscută şi sub numele de „găina cu mărgăritare”, bibilica are numeroase denumiri populare: câţă, pirchiţă, pipică, pichie, pichere, pică, cocleanță, tirchiță şi altele, în funcţie de regiune.

Citeşte şi: 6 roboţi hrănesc 1000 de vaci de lapte în ferma Mezőfalva din Ungaria