1. Subvențiile pentru animale și pășuni să fie date în timp util, astfel încât fermierii să se poată folosi de ele atunci când au nevoie, nu după ce ajung să-și vândă animalele pe nimic sau să le sacrifice, ca să evite falimentul;
2. Implicarea abuzivă a politicului (prin intermediul primarilor) în deciziile asociațiilor, prin presiuni asupra membrilor consiliilor directoare, prin distribuirea pășunilor pe criterii preferențiale doar către cei agreați de primari sau prin refuzul de a organiza licitații pentru pășuni duce la haos și la un pășunat necontrolat;
3. Primăriile nu respectă legile cu privire la pășuni, mai exact stabilirea chiriilor ținând cont de procentul de 50% din valoarea masei verzi/ha;
4. Direcțiile Agricole să nu stabilească norma anuală de venit, cantitatea și valoarea pentru masa verde la hectar fără consultarea majorității asociațiilor reprezentative din județ;
5. Am cerut lămuriri privind stadiul proiectului de modificare a Legii vânătorii. Solicităm permiterea pășunatului în păduri, cu excepția plantațiilor, regenerărilor și parcelelor monitorizate silvic;

Avem nevoie de ameliorare genetică!
6. Este necesară implementarea unui program național de ameliorare genetică pentru creșterea rezistenței naturale la Scrapie și pentru a facilita exportul. Îmbunătățirea riscului de țară va conduce la creșterea încrederii terților și la deschiderea exportului către țările arabe, fără a mai avea probleme la tranzitarea Turciei;
7. Vrem revenirea la subvențiile pentru zona defavorizată sau la o altă modalitate de acordare de subvenții pentru zonele unde creșterea animalelor implică o valoare ridicată a costurilor. Propunem bonitarea berbecilor de către ANZ și atribuirea unui nucleu de 30 de ovine pe fiecare reproducător, iar efectivele bonitate să fie incluse în secțiunea secundară din Registrul Genealogic și să se dispună implementarea măsurilor necesare pentru a intra la sprijinul cuplat zootehnic. Acest lucru se impune pentru evitarea consangvinizării, care a ajuns la stadii alarmante, de 80% din efectivele de ovine din România;

Nu desființați cooperativele! De ce s-a pus carul înaintea boilor?
8. În acest moment, transformarea asociațiilor în cooperative este practic imposibilă, și foarte multe asociații au contracte și investiții în derulare. Tot ceea ce timp de 20 de ani s-a făcut cu foarte multă greutate pur și simplu se va distruge, și membrii asociațiilor își vor pierde iremediabil încrederea în ideea de asociere;
9. Cerem analizarea și clarificarea situației create de neconcordanța dintre Ordinul 619/2015, Ordinul 234/2016 și Legea 104/2015 cu privire la cine depune cererile pentru pășunile închiriate de asociații;
10. Până la apariția unei legi și a unor reglementări clare și care pot fi puse în practică, asociațiilor să li se permită să depună cererea de subvenții pe pășunile contractate, deoarece, chiar prin statut, ele au înscris că pot face activitate agricolă și automat pot fi „fermieri activi”. În acest moment, mutarea patrimoniului asociației într-o cooperativă nou înființată nu este posibilă legal și trebuie ținut cont și de faptul că niciodată toți membrii asociației nu vor fi de acord cu transformarea în cooperative. În acest caz, ce vom face? De ce s-a pus carul înaintea boilor, de ce se desființează asociațiile înainte de adoptarea modificărilor la legea cooperativelor? Totodată, autoritățile (MADR, APIA, ANSVSA) trebuie să explice clar și concret cum se vor trece în folosință animalele pe cooperative, fără ca fermierii să fie forțați să le treacă în proprietatea cooperativei;
11. Fărâmițarea suprafețelor pășunilor prin desființarea asociaților va duce la pierderea investițiilor făcute de asociații pe pășuni și la neefectuarea lucrărilor de întreținere și igienizare a pășunilor. Din cauza asociațiilor care au lucrat defectuos, nu trebuie pedepsite toate asociațiile care și-au făcut datoria așa cum trebuie;
12. Este vitală menținerea/reintroducerea adeverinței eliberate de asociații care atestă statutul de crescător de animale, adeverință ce nu este respinsă de Regulamentele UE. (…).Dacă au fost asociații/persoane care nu au respectat legea, să fie sancționate corespunzător, dar, pentru o mică parte, să nu aibă de suferit și majoritatea, care sunt corecți;

Ne-am săturat de monopolul medicilor concesionari!
13. Identificarea animalelor are costuri mari. Asociațiile ne-ar ajuta să avem costuri mai mici, dar nu pot face această activitate, pentru că statul nu subvenționează manopera decât în cazul efectuării identificării de către medicii veterinari concesionari;
14. Să se renunțe la reglementările privind monopolul medicilor concesionari, iar fiecare fermier să fie liber să-și aleagă medicul veterinar;
15. Fiecare fermier să aibă o parolă personalizată în SNIIA, care să-i permită să vizualizeze toate mișcările făcute de medicul veterinar și, când constată neconformități, să fie anunțate medicului, pentru a fi remediate urgent, după sistemul actual de la APIA;

Să se desecretizeze cererile depuse la APIA!
16. Să se desecretizeze cererile depuse la APIA (așa cum a fost până în 2010), și să vadă oricine, în fiecare localitate, cine și pentru câte animale a depus cerere de subvenție, să se vadă cine și pentru câte hectare a depus cerere pentru pășuni, metodă prin care s-ar evita fraudele și multe alte nereguli;
17. Legislația sa fie coerentă și stabilă, să nu se mai schimbe an de an. Înființarea camerelor agricole să se facă pe cerințe reale. Este o birocrație mare și inutilă pentru accesarea fondurilor europene;
18. Fermierii să fie consiliați și ajutați să înțeleagă rolul COP și RG (…). În 2015, APIA nu a făcut nici o acțiune de informare pentru ca fermierii să știe ce-i așteaptă în 2016;
19. Să se dea ajutoare de stat pentru cumpărarea animale de rasă, dar nu ca în 2014, când această activitate a fost făcută pentru a câștiga bani doar câțiva oieri cu influență, iar restul au fost păcăliți cu miei în loc de berbeci. Propunem un ajutor de minimis și pentru tineretul femel de înlocuire matcă;
20. Nu putem vinde laptele, deoarece procesatorii refuză să vină în zona de munte să-l colecteze, din cauza infrastructurii proaste;
21. Forța de muncă este foarte greu de găsit;
22. Transhumanța este o tradiție care este necesar să fie protejată la nivel guvernamental și care ar trebui să aibă reguli clare, stabilite de autorități împreună cu reprezentanții crescătorilor de ovine;
23. Este nevoie de conceperea unui program de organizare de târguri și expoziții pe zone, în mai multe perioade ale anului.

Articol publicat in revista Ferma nr.6(167) 1 – 14 aprilie 2016