Prin Hotărârea de Guvern nr. 1054/24.08.2022 s-a decis acordarea unor ajutoare excepţionale producătorilor agricoli, crescători din sectoarele suin şi avicol.
PESTE 26 MILIOANE EURO
Suma totală alocată schemelor de ajutor a fost de 129.166.292 lei, echivalentul sumei de 26.100.000 euro, distribuite astfel:
a) 63.075.336 lei, echivalentul sumei de 12.745.324 euro, finanţare externă nerambursabilă;
b) 66.090.956 lei, echivalentul sumei de 13.354.676 euro, de la bugetul de stat în limita prevederilor bugetare aprobate pe anul 2022 pentru Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale cu această destinaţie.
Pe sectoare, 71.759.050 lei, echivalentul sumei de 14.500.000 euro, au revenit sectorului suine iar restul, de 57.407.240 lei, echivalentul sumei de 11.600.000 euro, celui avicol.
CARE ESTE PLAFONUL MAXIM?
Cuantumul ajutorului excepţional acordat beneficiarilor din sectorul suin pe capacitatea de producţie deţinută a fost fixat la 200 euro/UVM pentru capacitatea de producţie animale de reproducţie (scroafe şi/sau scrofiţe montate) unde 1 UVM reprezintă 2 capete, şi 50 euro/UVM pentru purcei la îngrăşat, unde 1 UVM reprezintă 3,33 capete.
Pentru găinile de reproducţie rase grele şi/sau tineret de reproducţie, găini ouătoare şi/sau tineret de înlocuire s-au alocat 50 euro/71,42 capete, iar pentru pui de carne, pui de curcă, precum şi pui de găină eclozionaţi şi/sau pui de curcă eclozionaţi pe serie 20 euro/33,33 capete.
Valoarea totală acordată per beneficiar nu poate depăşi echivalentul în lei a 150 mii euro în sectorul suine, respectiv 100 mii euro în sectorul avicol.
AJUTOR PREŢIOS, CU „ADRESĂ”
La o primă vedere, măsura pare mai mult decât salutară, în condiţiile actuale. Numai că beneficiarii ei trebuie, obligatoriu, să deţină exploataţie comercială autorizată sanitar veterinar. Prin această prevedere, toţi crescătorii mici sunt înlăturaţi de la acordarea sprijinului, căci nu sunt proprietari de exploataţii comerciale.
Puternic loviţi de actul normativ sunt şi crescătorii de porci din rasele tradiţionale Mangaliţa şi Bazna. Majoritatea fermelor cu acest profil nu sunt organizate ca exploataţii comerciale, chiar dacă sunt autorizate sanitar veterinar. În acest mod, cei care încă mai visează la rasele tradiţionale româneşti sunt din nou descurajaţi.
După ce în ultimii ani cele două rase au fost „uitate” de la măsuri de stimulare, iată că acum, din nou, sunt sărite din schema de ajutor.
Oare chiar mai vrea MADR porci din rase autohtone?
un articol de
ALEXANDRU GRIGORIEV
