Hrănirea vacilor de lapte cu furaje verzi, provenite de pe pășuni naturale sau artificiale, ori prin asigurarea furajelor verzi cultivate, impune întocmirea unui conveier care să satisfacă necesarul de masă verde, începând de primăvara timpuriu și până toamna târziu. La stabilirea necesarului de furaje verzi se vor folosi normele de hrănire, majorate cu 15%, luând în considerare greutatea, vârsta, starea de întreținere a animalului și producția de lapte planificată.
Aportul nutritiv al furajelor verzi și producția de lapte
În general, nutrețurile verzi și îndeosebi amestecurile furajere sunt bine echilibrate energo-proteic, au un conținut bogat de vitamine și săruri minerale, întrunind caracteristicile unui furaj complex care, prin consumuri zilnice de 50-80 kg, poate susține producții de 13-15 litri de lapte.
Ingestibilitatea furajului verde este influențată puternic de calitatea acestuia (dependentă în principal de compoziția floristică și de stadiul de vegetație), dar și de productivitatea animalului. O vacă de 600 kg, la o producție de 10 l lapte/zi, consumă 52 kg masă verde, iar la o producție de 20 l ingeră 77 kg masă verde.
Întreținerea pe pășune a vacilor trebuie să se facă când talia plantelor este de minim 12-15 cm. Timpul zilnic de pășunat poate ajunge la 10-12 ore, apreciindu-se însă că la o înălțime a plantelor de 15-20 cm animalul se satură în 8 ore.
Suprafața necesară pentru o vacă cu producție mijlocie (12-15 l lapte/zi) este de 0,15-0,20 ha când pășunea este foarte bună, 0,5-0,7 ha când pășunea este de calitate medie și 1,5-2 ha când pășunea este slabă.
Reguli de hrănire a vacilor de lapte în sezonul de pășunat
Pășunatul rațional implică un complex de măsuri tehnico-organizatorice, și anume:
• Asigurarea unui pășunat permanent;
• Delimitarea suprafețelor de pășunat și a numărului de parcele;
• Asigurarea apei de băut șI amenajarea de drumuri și căi de acces, precum și a construcțiilor simple de adăpostire (șoproane, umbrare, padocuri);
• Elaborarea programului de pășunat cu stabilirea datei de începere, a duratei și a frecvenței pășunatului pe o parcelă, precum și data orientativă de încetare a pășunatului.
Dacă pășunea nu asigură satisfacerea valorilor de necesar, se suplimentează la iesle cu masă verde din conveier sau cu fânuri, semifânuri, semisilozuri și chiar cu furaje grosiere când nu se acoperă cerințele de SU.
La vacile cu producții de lapte de peste 13-15 l lapte/zi, aportul nutritiv al furajelor verzi se completează cu amestecuri de concentrate în cantități de 0,1-0,3 kg/litri de lapte. În structura acestor amestecuri vor predomina componentele energetice (grăunțele de cereale) dacă șI consumul de leguminoase verzi este ridicat, respectiv componentele proteice, dacă în pajiști predomină gramineele, în special porumbul masă verde.
Respectând aceste reguli și măsuri, se evită apariția unor probleme neplăcute în furajarea vacilor în sezonul de pășunat.
REGULI SPECIFICE
La utilizarea furajelor verzi în alimentația vacilor de lapte trebuiesc respectate și următoarele reguli specifice:
– trecerea treptată, în decurs de 10-14 zile, de la regimul de hrănire cu furaje conservate la alimentația cu furaje verzi;
– nutrețurile verzi se vor folosi numai în stare proaspătă și nu încinse, plouate sau cu rouă;
– tainul de furaje uscate se administrează premergător furajelor verzi sau scoaterii animalelor la pășunat;
– lucerna și trifoiul sub formă de masă verde se vor introduce la furajare sub formă pălită;
– furajele verzi trebuie supuse controlului chimic de dozare a conținutului în nitrați și nitriți, dacă s-au folosit îngrășăminte cu azot la cultura de proveniență. Intoxicația cu nitriți, nitrați se manifestă la vaci prin lipsa de apetit, hipersalivație, dispnee, cianoza mucoaselor, scăderea producției de lapte, avorturi, reducerea fecundității.
Articol publicat in revista Ferma nr.6(167) 1 – 14 aprilie 2016
