Suprafața agricolă utilizată în Uniunea Europeană (UE) acoperea 157,4 milioane de hectare în 2020, echivalentul a 38,4% din suprafața totală a celor 27 de state membre. În Suedia și în Finlanda, suprafața agricolă reprezintă mai puțin de 10% din suprafața țării.

În România, suprafața agricolă reprezintă mai mult de jumătate din suprafața țării, iar în Irlanda, ajunge la 71,7%, arată cele mai recente date statistice ale UE, înregistrate în cadrul Recensământului General Agricol 2020, desfășurat în toate statele membre.

LOCUL 5 LA SUPRAFAȚA AGRICOLĂ

În topul suprafețelor agricole din UE, România, cu aproape 12,8 milioane ha (8,1% din suprafața agricolă a UE), se află pe locul cinci, după Franța (27,4 milioane ha, 17,4%), Spania (23,9 milioane ha, 15,2%), Germania (16,6 milioane ha, 10,5%) și Polonia (14,8 milioane ha, 9,4%), fiind urmată de Italia (12,5 milioane hectares, 8%).

62,3% din suprafața agricolă utilizată a UE în 2020 era teren arabil, 30,5% – pajiști permanente și 7,1% – culturi permanente.

LOCUL 1 LA NUMĂRUL DE FERME

În UE existau 9,1 milioane de exploatații agricole în 2020, din care aproape o treime (31,8%) erau în România, deși am pierdut aproape un milion de ferme din 2010. Polonia (14,4%), Italia (12,5%) și Spania (10,1%) aveau, de asemenea, un număr mare de ferme.

Dimensiunea medie a unei ferme în UE, în 2020, era de 17,4 ha, iar în România, dimensiunea medie a fermei era de 4,42 ha.

La nivelul UE, aproape două treimi (63,8%) din ferme aveau sub 5 ha, 11,4% din ferme aveau peste 30 ha și doar 3,6% din ferme aveau peste 100 ha, dar acestea dețineau mai mult de jumătate (52,5 %) din suprafața totală utilizată pentru producția agricolă în UE.

Deși România avea, în 2020, 2,6 milioane de ferme mici, sub 5 ha (90,3% din totalul fermelor din țara noastră), nu se află pe primul loc în acest clasament. Și înMalta(96,6% din total), Cipru (87,5%), Grecia (74,0%), Portugalia (73,4%), Croația (70,6%), Ungaria (64,9%) șiBulgaria(64%) fermele sub 5 ha dețin majoritatea în structura exploatațiilor agricole.

CODAȘI LA SUPRAFAȚA ECOLOGICĂ

Strategia ”De la fermă la furculiță” (Farm to Fork) a UE a stabilit un obiectiv ca cel puțin 25% din terenurile agricole ale UE să fie cultivate în mod ecologic până în 2030. În 2020, suprafața utilizată pentru producția agricolă ecologică în UE era de 14,7 milioane ha, reprezentând doar 9,1% din suprafața agricolă a UE.

Pe primele locuri la suprafețe cultivate ecologic în 2020 se aflau Austria(25,7%), Estonia (22,4%) și Suedia (20,3%). Deși și în România s-a înregistrat o creștere a suprafețelor cultivate ecologic, țara noastră era între cele opt state UE în care ponderea suprafețelor ecologice era sub 5% din suprafața agricolă, fiind pe locul cinci de la coadă.

AGRICULTURA, ANGAJATOR DE TOP

În 2020, în UE erau 8,7 milioane de persoane care lucrau în agricultură (inclusiv vânătoare și servicii conexe), echivalentul a 4,2 % din totalul locurilor de muncă ocupate.

Deși ponderea agriculturii din totalul ocupării forței de muncă a scăzut cu aproape 12% între 2005 și 2020, agricultura rămâne un angajator deosebit de mare în România, angajații din acest sector reprezentând 20,9% din forța de muncă ocupată în 2020 în țara noastră, ceea ce ne plasează pe primul loc între statele UE.

La polul opus, în state precum Estonia, Slovacia, Suedia, Germania, Belgia, Luxemburg și Malta, sub 2% din toți angajații lucrează în agricultură.

PE 4 LA PRODUCȚIA DE CEREALE

În 2021, suprafața UE de pe care au fost recoltate cereale a fost de 52,5 milioane ha, pe care au fost produse 297,5 milioane tone de cereale. Franța a realizat mai mult de o cincime (22,5%) din producția de cereale a UE, în timp ceGermania(14,3%) și Polonia (11,4%) au fost următorii cei mai mari producători.

România a realizat, în 2021, 9,3% din producția totală de cereale a UE, fiind pe locul patru în topul general al producătorilor de cereale din Uniunea Europeană, 8% din producția de grâu a UE (locul 4) și 20,3% din producția de porumb a UE (locul 2).

CEL MAI MARE PRODUCĂTOR DE PRUNE DIN UE

Tot în 2021, România a fost pe primul loc în UE la producția de prune, realizând mai mult de jumătate (51,4%) din cantitatea recoltată în Uniunea Europeană, cu 807.000 tone, la mare distanță de următorii producători – Spania, Italia, Polonia, Franța, care au recoltat doar între 106.000 și 179.000 tone de prune.

24,9 milioane tone de fructe (fără citrice și struguri) au fost recoltate în 2021 în UE, dintre care 14,4 milioane tone de semințoase (mere și pere) și 6 milioane tone de sâmburoase (piersici, nectarine, caise, cireșe și prune).

PE LOCUL 8 LA CARTOFI

La producția de cartofi am fost pe locul 8 în UE în 2021, cu o producție mult sub cea a statelor mari producătoare de cartofi – Germania, Franța, Polonia, Olanda – care au realizat aproape două treimi din toată producția UE de cartofi în 2021, cu o medie de cel puțin 40 tone/ha.

Germania, cel mai mare producător de cartofi din UE, a recoltat, în 2021, 11,3 milioane tone de cartofi, iar în 2022, 10,3 milioane tone de cartofi, în timp ce România a avut, anul trecut, o producție de numai 1,6 milioane tone de cartofi, arată datele Eurostat.

ÎN TOPUL EFECTIVELOR DE OVINE ȘI CAPRINE

România ocupă locuri fruntașe și la efectivele de ovine și caprine. În 2021, țara noastră deținea 16,8% din efectivele de ovine din UE (locul 2, după Spania) și 13,1% din efectivele de caprine din UE (locul 3, după Grecia și Spania). Cu toate acestea, suntem abia pe locul zece în UE în clasamentul producătorilor de carne de oaie.

AGRICULTURA ROMÂNIEI, CEA MAI MARE CONTRIBUȚIE LA PIB

Deși contribuția agriculturii la PIB a scăzut cu 2,8% din 2006 până în 2021, România este încă țara cu cea mai mare pondere a agriculturii la Produsul Intern Brut, respectiv 4,2% în 2021, fiind urmată de Bulgaria (3,5%), Grecia (3,3%) și Spania (2,4%).

În 13 state UE, valoarea adăugată din industria agricolă a fost echivalentă cu mai puțin de 1% din PIB. La nivelul UE, media contribuției agriculturii la PIB este de 1,3%.

un articol de

VIOLETA MÂŢ