În 22 august 2012, membrii Comitetului Naţional de Iniţiativă (CNI) pentru Camerele Agricole l-au ales preşedinte, prin vot secret, pe Gheorghe Glăman, vicepreşedinte al Secţiei de Horticultură a ASAS şi preşedintele Societăţii Române a Horticultorilor, reprezentant al Organizaţiei Naţionale Interprofesionale Legume Fructe PRODCOM în Comitet.
În aceeaşi şedinţă, membrii CNI au stabilit şi calendarul acţiunilor care trebuiesc întreprinse pentru a înfiinţa camerele agricole şi şi-au repartizat judeţele în care se vor ocupa de organizarea alegerilor.
Primele acţiuni, conform Legii 122 de modificare a Legii 283 a camerelor agricole, sunt constituirea Comitetelor Judeţene de Iniţiativă (CJI) şi înregistrarea Camerelor Agricole Judeţene ca instituţii private de interes public, non-profit în Registrul Asociaţiilor şi Fundaţiilor de la grefa Judecătoriilor, precum şi întocmirea listelor electorale, acţiune ce trebuia deja finalizată până la 11 august 2012, urmând ca acestea să fie afişate la secţiile de votare cu 45 de zile înainte de data alegerilor.
„Luaţi termenele din calendar, pe considerentul că noi vrem să recuperăm timpul pierdut şi mă gândesc că poate ne vom încadra în acel termen”, ne-a spus secretarul de stat Gheorghe Albu, care recunoaşte, totuşi, că după părerea sa „de practician”, data alegerilor ar putea fi decalată, având în vedere că este foarte mult de lucru, mai ales în teritoriu, într-un timp relativ scurt.
„N-avem voie să facem altceva decât ce este în lege. Am vrea şi am fi fericiţi să ne putem ţine de calendarul ăsta”, ne-a declarat şi Gheorghe Glăman, după şedinţa din 22 august.
„E foarte important ca deja să înceapă mobilizarea la nivel de judeţe şi toate formele asociative să-şi mobilizeze oamenii să se ocupe şi să facem aceste alegeri cât de repede”, ne-a spus Claudiu Frânc, repezentantul Federaţiei Crescătorilor de Bovine din România în CNI, care are totuşi îndoieli că toate termenele vor putea fi respectate, având în vedere numărul mare de persoane implicate în organizarea alegerilor (aproape 18.000) şi volumul de muncă.
Preşedintele Agrostar, Nicolae Ştefan, şi el membru în CNI, este însă aproape convins că data alegerilor va fi amânată, din cauză că Guvernul nu va avea de unde să aloce banii necesari pentru organizarea alegerilor, sumă estimată de reprezentanţii Ministerului Agriculturii la cca. 6 milioane lei (60 miliarde lei vechi), în condiţiile în care agricultura are alte nevoi şi priorităţi în momentul de faţă.
Comitetele judeţene de iniţiativă vor avea câte 11 membri: directorul executiv al DADR judeţene şi a municipiului Bucureşti, 1 reprezentant propus de Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi de Vânătoare, 1 reprezentant al Instituţiei Prefectului şi 8 reprezentanţi propuşi de formele asociative din agricultură, industrie alimentară, silvicultură, piscicultură şi domenii conexe, cu reprezentare naţională şi/sau judeţeană. Preşedintele CJI va fi ales dintre cei 8 reprezentanţi desemnaţi de organizaţiile profesionale.
„Deocamdată ne-am împărţit toţi membrii CNI câte două, chiar trei judeţe. Mergem acasă, aşteptăm decizia de numire a noastră ca reprezentanţi ai CNI în judeţele respective, după care, împreună cu reprezentantul Prefectului, convocăm toate asociaţiile din judeţ să-şi desemneze reprezentanţii.
Dacă sunt mai mult de opt, trebuie să se aleagă prin vot, iar din cei opt să se aleagă preşedintele Comitetului Judeţean. Când avem procesul verbal cu preşedintele CJI, îl trimitem la CNI şi îl aprobăm. E procedură, aşa e în lege”, a explicat Claudiu Frânc. Acesta se va ocupa de organizarea alegerilor în jud. Maramureş, Satu Mare şi Cluj.
Odată validate, Comitetele Judeţene de Iniţiativă trebuie să ceară de la APIA, de la ocoalele silvice private şi de la Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură listele cu cei ce vor putea vota, şi pe baza cărora vor fi întocmite listele electorale. Potrivit legii, fiecare alegător are dreptul la un singur vot pe care îl va putea da unui singur candidat, iar o persoană poate candida pentru un singur colegiu judeţean al camerei agricole judeţene şi pe o singură listă.
„Sunt foarte multe cazuri în care fermierii sunt şi proprietari de terenuri şi de păduri şi de animale, şi în aceste cazuri au un singur vot. La fel şi candidaţii, fiecare trebuie să îşi aleagă o organizaţie din partea căreia candidează, chiar dacă face parte din mai multe”, a precizat Frânc, referitor la cei ce se vor lupta pentru unul din cele 25 de locuri din fiecare Colegiu Judeţean al celor 42 de Camere Agricole Judeţene.
Camerele agricole judeţene vor fi formate din Colegiul Judeţean şi din Biroul Permanent. Biroul Permanent va avea 7 membri: preşedinte, vicepreşedinte, 4 membri, toţi aleşi prin vot secret de membrii colegiului judeţean şi un secretar, desemnat de preşedinte. Preşedintele, vicepreşedintele şi secretarul trebuie să fie fermieri, absolvenţi cu studii superioare şi vechime 10 ani în activitate.
Membrii CNI pot candida
Membrii Comitetului Naţional de Iniţiativă vor avea voie să candieze pentru un loc în camerele agricole judeţene, dar cei din Comitele Judeţene de Iniţiativă nu vor avea acest drept, ne-a mai spus preşedintele FCBR, care va candida la Camera Agricolă Maramureş din partea Federaţiei Asociaţiilor Producătorilor Agricoli APA Transilvania, pe care o conduce şi din care face parte şi FCBR.
