Cum apreciem hrănirea adecvată?
• Condiţia corporală care reflectă starea de îngrăşare. Trebuie evaluată vizual şi prin palpare mărimea depozitelor de grăsime şi a dezvoltării musculaturii în zona crupei, de o parte şi de alta a coloanei vertebrale, şi în zona pieptului. Se acordă note de la 0 (animale extrem de slabe) la 5. Articulaţiile intervertebrale se simt uşor la palpare, iar pielea pare a fi în contact direct cu oasele. Nota maximă 5 se dă atunci când muşchii sunt bine dezvoltaţi, pe toată lungimea formând între ei o scobitură, iar grăsimea subcutanată este mobilă în cea mai mare parte a sternului.
• Starea părului este adesea legată de sănătate, indicând probleme nutriţionale sau prezenţa endo- şi/sau ecto-paraziţi. Un păr fără luciu, zburlit, inegal, încâlcit, dur, rar sau mai lung decât cel normal este întâlnit mai ales la caprele slăbite şi se asociază cu evoluţia bolilor cronice (ex. pneumonie) sau cu dezechilibre minerale. Pentru evaluarea stării învelişului pilos (părului) se ia în considerare întregul corp, cu excepţia capului şi a picioarelor sub nivelul articulaţiilor. Importantă este şi rasa, deoarece există capre care în mod normal au părul lung. Aprecierea se face în afara sezonului de năpârlire.
• Front de hrănire adecvat. Coada formată la jgheabul de hrănire este un comportament al animalelor înfometate. În acest caz se pot genera comportamente nedorite. Luptele, de exemplu, sunt mai acute atunci când în efectiv avem capre şi cu, şi fără coarne. Putem observa comportamentul de hrănire la două minute după distribuirea hranei în jgheab. O capră aşteaptă dacă se află la 50 cm în spatele altei capre care se hrăneşte şi este orientată cu capul spre jgheab. Caprele dominante din efectiv pot determina mărirea acestui spaţiu la 2-3 m. Timpul de observaţie este de cel puţin 15 minute. Frontul de furajare se stabileşte în funcţie de lăţimea la piept a caprelor şi poate fi de 25-35-40 cm.
• Frontul de adăpare. Un front insuficient de adăpare duce şi la scăderea consumului de hrană în cazul animalelor însetate. Se procedează întocmai ca la hrănire, cu specificarea că observarea începe când prima capră caută sursa de apă după ce a consumat furaj.
De asemenea, trebuie evaluată adăpostirea corectă, dar şi absenţa afecţiunilor de orice fel. Despre acestea, citiţi în revista Ferma, ediţia 15-28 februarie 2017!
Sorin-Octavian VOIA
Dinu GĂVOJDIAN
