Până nu demult, se considera că cele mai mari probleme la floarea-soarelui le cauzează buruienile (costrei, cornaci, pălămidă etc.) sau bolile (mană, putregaiul cenușiu, putregaiul alb, pătarea brună, frângerea tulpinilor etc). Părerea aproape unanimă era că, spre deosebire de porumb, floarea-soarelui are mai puține probleme cu atacul insectelor dăunătoare în primăvară.

Dăunătorii florii-soarelui la pornirea în vegetație
Iată că, în zonele de sud și de sud-est ale țării, când plantele de floarea-soarelui se află în primele faze de vegetație, apar probleme cu rățișoara porumbului (Tanymecus dilaticollis), mai ales în cazul florii-soarelui semănată după porumb. Atacul rățișoarei este foarte periculos când insectele retează plantele de la colet, caz în care daunele sunt totale. Un alt dăunător care poate pune probleme plantelor de floarea-soarelui, aflate în primele faze de vegetație, este gândacul pământiu (Opatrum sabulosum), depistat cam în aceleași zone în care se află Tanymecus dilaticollis. De asemenea, în zonele cu soluri umede și grele, se manifestă atacul viermilor sârmă (Agriotes spp.), în unele cazuri cu pagube ridicate.
În ultimii ani, în zonele de sud și de sud-est ale țării s-au înregistrat probleme cu atacul buhelor la cultura florii-soarelui, când plantele se află la început de drum. Mulți fermieri au înregistrat pagube importante din cauza atacului larvelor acestei specii dăunătoare și chiar au fost nevoiți să întoarcă plantația și să semene din nou.

Daunele produse de larvele viermelui cenușiu
Există mai multe specii de buhe ce pot pune probleme culturilor, la floarea-soarelui cea mai des întâlnită este buha semănăturilor (Agrotis segetum, denumire sinonimă cu Scotia segetun). Adultul este un fluture de talie mijlocie, cu anvergura aripilor de 35-40 și de culoare cenușie, cu pete și benzi mai închise. Fluturii au activitate nocturnă. Larva, la completa dezvoltare, este cenușie, are lungimea de 40-50 mm, prezentând pe partea dorsală trei dungi longitudinale, întunecate, cea mediană fiind mai groasă. Datorită coloritului larvelor, acest dăunător se mai numește popular și „viermele cenușiu”.
Larvele buhelor sunt cele care produc pagube florii-soarelui: fie rod semințele în curs de germinare, în acest caz plantele nu mai răsar, fie retează plantele de la colet (simptom des întâlnit în ultima perioadă). În ambele cazuri avem goluri în cultură în urma atacului. Invazia poate avea loc și când plantele sunt mai dezvoltate, în acest caz larvele rod frunzele din exterior spre interior. Important de menționat este faptul că în primele trei stadii de dezvoltare, larvele sunt diurne (și mai vizibile), dar după a patra năpârlire ele au activitate nocturnă, ziua găsindu-se în stratul superficial al solului. Pentru a fi siguri că un lan de floarea-soarelui a fost atacat de buha semănăturilor, trebuie să căutăm și larvele, fie pe plante, fie în stratul superficial al solului (dacă acestea au început să aibă activitate nocturnă).

De ce insectele dăunătoare apar tot mai timpuriu?
Cercetări efectuate la noi în țară au scos în evidență faptul buha semănăturilor prezintă două generații pe an, iernând în stadiul de larvă complet dezvoltată în sol, la o adâncime de 20-40 cm! În mod normal, larvele hibernante apăreau la începutul lunii mai și se hrăneau o scurtă perioadă de timp (în semănăturile de primăvară), apoi se retrăgeau în sol, pentru împupare, fluturii apărând 2-3 săptămâni mai târziu. E drept că specia are și foarte mulți dușmani naturali. Fluturii primei generații apar în perioada iulie-august, punând bazele celei de-a doua generații (larvele acestei generații se hrănesc cu semănăturile de toamnă până la venirea iernii, când se retrag în sol).
Cu toate acestea, în ultimele primăveri, fermierii au semnalat probleme cu larvele acestui dăunător încă din luna aprilie. Explicația este simplă: temperaturile mai ridicate din primăvară au dus la apariția mai timpurie a larvelor. Când temperatura depășește 12,2oC, larvele ies din hibernare și apar la suprafața solului. Să nu uităm că anul trecut, de exemplu, primăvara a sosit încă de la începutul lui februarie.
Cercetări efectuate în străinătate au demonstrat că încălzirea globală poate favoriza apariția mai timpurie a insectelor dăunătoare în primăvară, nemaiexistând o sincronizare între apariția insectelor dăunătoare și dușmanii naturali ai acestora (paraziți oofagi, de exemplu). Drept urmare, populațiile insectelor dăunătoare se pot înmulți și odată cu ele se multiplică și problemele fermierilor. Posibil și la noi să se întâmple același fenomen, dar sunt necesare studii suplimentare pentru a putea confirma sau infirma această ipoteză de lucru.

Agrotehnica – singura cale de prevenție și de… combatere
Ca metode de prevenire a atacului acestui dăunător, în literatura de specialitate se recomandau: efectuarea arăturilor adânci de toamnă, lucrare care poate contribui la diminuarea numărului de larve aflate în sol (scăderea rezervei biologice). În prezent, tot mai mulți fermieri apelează la sistemul de lucrări minime ale solului.
O altă măsură recomandată este distrugerea buruienilor, multe dintre acestea pot fi gazde intermediare (femelele depun ouăle mai ales pe partea inferioară a frunzelor de știr, troscot, volbură, lobodă, pălămidă etc).
În combaterea chimică, se consideră că tratamentul semințelor cu insecticide sistemice împotriva rățișoarei porumbului sau al viermilor sârmă sunt eficace și împotriva larvelor buhei semănăturilor. În literatura de specialitate se recomandă ca la depășirea pragului economic de dăunare (PED) de două larve pe metru pătrat să se efectueze și un tratament în vegetație. Din păcate, în prezent nu există omologat nici un insecticid pentru tratamentul în vegetație împotriva larvelor acestui dăunător. Cercetări amănunțite privind buha semănăturilor se efectuează la SCDA Secuieni.
Prin urmare, pentru fermieri, buha semănăturilor a început să reprezinte o nouă provocare, de parcă nu ar fi fost suficiente încercările cotidiene cu care aceștia au de-a face în activitatea agricolă.

Foto 1 – Adult de Agrotis segetum
Sursa: www.ukmoths.org.uk/species/agrotis-segetum

Foto 2 – Larvă de Buha semănăturilor
Sursa: www.pyrgus.de/Agrotis_segetum_en.html

Foto 3 – Atac la floarea-soarelui, când plantele se află într-o fază mai avansată de vegetație

INSECTĂ POLIFAGĂ ȘI FOARTE PROLIFICĂ
Buha semănăturilor este polifagă, fiind semnalată la peste 80 de specii gazdă din familii botanice diferite. Pe lângă culturile de floarea-soarelui, cele mai mari pagube se pot înregistra la cerealele de toamnă, rapița de toamnă, trifoi, tutun sau sfeclă de zahăr (unde larvele rod cavități de formă caracteristică, având deschidere largă, puțin adânci, cu suprafața neregulată).
Femela are o prolificitate foarte ridicată, putând să depună între 2000 și 2900 de ouă!

Articol publicat in revista Ferma nr. 7 (190) din 15-30 aprilie 2017