Asociaţia Crescătorilor de Taurine Brună Schwyz Maramureş a sărbătorit anul trecut 60 de ani de la recunoaşterea rasei ca populaţie de sine stătătoare. Proiectul pentru omologarea rasei necesită investiţii de bani, timp şi specialişti în domeniu.

„E nevoie de un proiect amplu să identificăm un număr de exemplare care să aibă genofondul iniţial sau cel puţin apropiat de cel al rasei rustice. Urmează izolarea reproductivă şi un proces de selecţie şi reproducţie pe diverse etape. La final vom consolida o populaţie pe care, după un anumit timp, să reuşim să o redenumim Bruna de Maramureş. Este un proces dificil, va trebui să găsim finanţare şi specialişti care să se implice”, ne-a declarat Dorel Codrea, preşedinte fondator ACT Brună Schwyz.

 Trei avantaje ale creşterii Brunelor în România:

1. Este o rasă rustică, rezistentă la factorii de mediu şi la boli. Valorifică foarte bine resursele furajere din fâneţe şi pajişti cu compoziţie floristică variată şi tocmai de aceea se recomandă creşterea în zonele submontane şi montane.
2. Media lactaţiei, în ţara noastră, este de 5.500 kg lapte, cu procente ridicate de proteină (3-4%) şi grăsime (4%). Laptele este de foarte bună calitate, având cel mai bun randament la brânzeturi. Randamente foarte bune se obţin şi la producţia de carne.
3. Vacile din rasa Brună se pretează foarte bine la însămânţarea artificială. Chiar dacă, tradiţional, mai sunt crescători care folosesc monta naturală, Asociaţia îi convinge să folosească tauri cu origine, autorizaţi, pentru că doar aşa se va ajunge la un progres genetic. „Le spunem crescătorilor că trebuie să primeze calitatea, nu cantitatea. Să fie atenţi la ameliorare pentru a obţine animale performante care să le aducă profit mai mare pe unitatea de produs. Sunt importante şi investiţiile în dotarea tehnologică şi furajarea în raport cu potenţialul productiv al animalului”, spune Dorel Codrea.

Ţinând cont de relief şi de modul tradiţional de creştere, în Maramureş predomină fermele cu 3-20 de capete.

Sunt şi ferme între 50 şi 80 de capete, dar mai puţine. Vestea bună e că mulţi tineri se reîntorc la sate şi preiau fermele familiei, pe care vor să le dezvolte. „În doi, trei ani, când vine o nouă generaţie de animale cu gene mai valoroase, se vor vedea şi rezultatele muncii noastre de ameliorare pentru creşterea potenţialului productiv”, spune Dorel Codrea.

Asociaţia din Maramureş este afiliată, din 2002, la Federaţia Europeană a rasei Brună.