„Voi continua să sprijin, la nevoie, interesele cultivatorilor de cartof din România şi această plantă pe care o iubesc şi pentru care mi-am dedicat o mare parte din viaţă. Trebuie să recunosc deschis că, în ultimii ani, interesul fermierilor pentru cultura cartofului a scăzut foarte mult, iar suprafaţa actuală cultivată cu cartof în România de asemenea. Se pune foarte serios problema, şi este datoria mea să nu ascund acest lucru, dacă în viitorul foarte apropiat România mai poate asigura din producţia internă necesarul de cartof de consum anual, care se situează la circa 2 milioane de tone, atâta timp cât suprafaţa totală cultivată cu cartof, declarata la APIA în 2017, a fost de doar 34.632 hectare„, a declarat încă preşedintele FNCR.
Cele mai mici randamente la hectar din Europa
Potrivit acestuia, producţiile medii de cartof în România sunt cele mai mici din Europa, sub 20 tone/hectar, iar principala cauză este calitatea slabă a materialului de plantat (cartoful de sămânţă), care „fără un sprijin semnificativ al statului, prin subvenţii şi sprijin cuplat consistent şi constant, sistemul de producere nu poate să fie revigorat”.
Cu cele aproape 600 de hectare certificate în anul 2017, România nu poate asigura necesarul de cartof de sămânţă la nivel naţional, iar fermierii care aplică tehnologii performante sunt obligaţi să apeleze la importuri, la nişte costuri foarte mari. Pe de altă parte, marea majoritate a fermierilor mici şi mijlocii folosesc un material de plantat de proastă calitate biologică, avertizează Gheorghe Boţoman.
Salvarea poate veni din domeniul cercetării
„Dispunem în România de condiţii pedo-climatice excepţionale pentru cultura cartofului, avem încă o reţea de cercetare dedicată acestei culturi, bine structurată şi oricând gata să ofere fermierilor cele mai moderne tehnologii, inclusiv pentru cartoful de sămânţă, trebuie doar să fie dorinţă din partea reprezentanţilor guvernului„, consideră preşedintele FNCR.
În opinia sa, ar trebui cât de curând lansat un Program naţional de revigorare a culturii cartofului în România, prin implicarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice Bucuresti, a Institutului Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Cartof şi Sfeclă de Zahăr de la Brasov şi a staţiunilor din Târgu Secuiesc şi Miercurea Ciuc.
„Scopul acestui program este unul singur: asigurarea necesarului României cu cartof de consum şi industrializare din producţie internă, şi revigorarea sistemului naţional de producere a cartofului pentru sămânţă, ca principală măsură pentru creşterea producţiei medii la hectar, care să atingă media europeană, de circa 30 tone, în cel mai scurt timp”, a precizat Gheorghe Boţoman, într-un comunicat adresat redacţiei Ferma.
