Folosirea energiilor alternative ca mijloc inovativ de dezvoltare sustenabilă reprezintă un scop asumat pentru multe state din vestul Europei, unde sunt alocate sume importante pentru susținerea și dezvoltarea acestui sector.
De exemplu, în Ungaria, Slovenia și Slovacia, încă de acum patru ani există astfel de subvenții, pentru stimularea producției de biomasă, ne asigură Cosmin Trif.
Pentru fermieri, miza o reprezintă transformarea materiilor prime inutilizabile (resturile vegetale sau dejecțiile animaliere) în bioenergie. Din fericire, tehnologiile actuale sunt în măsură să ofere destule soluții. De pildă, compania clujeană Sieta, cu peste 30 de ani de activitate în domeniul cercetării, proiectării și producției de cazane de încălzire și cazane de abur, după ce a fost achiziționată de grupul austriac Polytechnik, oferă soluții tehnologice pentru obținerea energiei din deșeuri biovegetale. „Fabricăm partea sub presiune din cadrul unei centrale termice pe bază de biomasă. De obicei, fermierii ne solicită centrale care folosesc paiele ca materie primă, dar avem implementate proiecte și pentru fermele de pui, care utilizează deșeurile pentru producerea de energie. Dar toate aceste deșeuri pot fi folosite într-o proporție de circa 40 la sută în combinație cu biomasa lemnoasă”, ne-a explicat Camelia Dulf, reprezentant al companiei Polytechnik Sieta.
Tehnologii deloc poluante
O altă firmă austriacă interesată de potențialul de dezvoltare al acestui sector în România este compania Herz, care ocupă o poziție de lider în domeniul energiei regenerabile, furnizând o gamă largă de sisteme de încălzire eficiente economic și prietenoase cu mediul. „Pe piața românească suntem prezenți de mai mulți ani cu cazanele pentru arderea tocăturii și a peleților din lemn, iar începând de anul trecut, odată cu achiziționarea producătorului de cazane Binder, ne-am specializat în arderea diferitelor tipuri de biomasă, inclusiv din deșeuri de la fermele zootehnice, resturi din prelucrări agricole, plante energetice, și am extins gama de putere până la 20 MW”, susține Ovidiu Lupa, reprezentant Herz Energietechnik în România.
O soluție interesantă, despre care am aflat cu ocazia expoziției RoEnergy de la Timișoara, este propusă de grupul elvețian BNL. Chiar dacă deocamdată se află la stadiul de proiect, Daniela Cobeanu mi-a vorbit despre centralele modulare sub forma unor containere, care funcționează pe bază de biomasă, reziduuri organice sau deșeuri solide, având marele avantaj de a nu polua deloc mediul. „Acest tip de centrală a fost deja testat în Germania și urmează ca anul viitor să fie certificat pentru producția de serie. Noutatea o reprezintă faptul că ardem materiile prime fără emisii de CO2 și zero reziduuri. Adică după ardere, cenușa, metalele și reziduurile sunt transformate în materiale brute ce pot fi apoi complet reciclate”, ne asigură reprezentantul BNL.
Articol publicat in revista Ferma nr. 20 (181) din 15-30 noiembrie 2016
