„Mai e cu putință de a se mai restrânge schemele astea de plată. Sunt atât de multe și multe dintre ele sunt aberante. Vă dau Pachetul 7 cu gâsca cu gât roșu (Măsura 10 Agro-mediu din PNDR 2020 – n.red.) în care ne obligă să lăsăm 5% din suprafață nerecoltată, să lăsăm porumbul pe știulete. Și paradoxul este următorul: gâsca asta nu trăiește în culturi, ea trăiește numai pe suprafețele recoltate, numai pe fânețe și așa mai departe. Deci, ea nu va veni acolo să mănânce porumb. Doi, inserția porumbului e la un metru, motiv pentru care ea, fiind mică, nu ajunge să mănânce. Și asta nu face altceva decât invazie de porci mistreți, pentru că ăia o să mănânce acest porumb. Dar, mai mult decât atât, traducerea a fost greșită prin PNDR, în sensul că atunci s-a impus 5% pierdere să rămână pe suprafață și traducerea a spus: nu, 5% să rămână pe știulete. Dacă se mai poate face ceva, pentru că sunt și banii irosiți și nu facem altceva decât încurajăm înmulțirea animalelor sălbatice”, s-a plâns Gheorghe Albu, într-o discuție în particular cu Adrian Pintea, directorul general al APIA, după conferința PRIA, la finalul lunii septembrie 2016. Gheorghe Albu este fost secretar de stat în Ministerul Agriculturii și exploatează aproximativ 6.000 ha în Viișoara, Constanța.
„Față de 2015, 2016 vine cu multe simplificări. Deja s-a înființat un grup de lucru la nivelul APIA, împreună cu cei de la Ministerul Agriculturii, ca să lucrăm pe noua legislație, să simplificăm. Sunt prea multe scheme de plată, 89, luându-le pe toate sunt extraordinar de multe și lucrăm la ele, să vedem ce eliminăm. Cum a fost, acum îmi vine în minte, schema cu viermii de mătase, unde nu am avut nici o cerere”, a răspuns Pintea.
Plata pe înverzire distruge terenurile
Albu mai spune și că „pachetul ăsta de înverzire nu o să facă altceva decât o să distrugă sănătatea terenului, pentru că foarte mulți cultivă în pachetul verde rapiță, iar în primăvară cultivă floarea soarelui. Fac parte din aceeași familie, au aceleași boli comune, aceiași dăunători și, probabil, în câțiva ani, prin aceste scheme de a ne încuraja să luăm bani, nu facem altceva decât încurajăm distrugerea terenului. Totul este atehnic!”
„Exact! Tot ce ne dorim este ca undeva, să nu se mai întâmple ca în 2015, ne dorim ca la 1 decembrie să finalizăm cu ceea ce va fi pe viitor, ca să nu mai fie probleme”, i-a spus șeful APIA lui Gheorghe Albu.
Plata redistributivă nu comasează, ci fărâmițează terenurile!
Pe 7 octombrie, la o conferință organizată de Business Mark, șeful APIA a mai primit câteva sesizări de la fermieri. Schema de plată redistributivă, inițiată cu scopul de a comasa terenurile agricole, ar avea tocmai un efect invers. „Cum poți să dai o subvenție care depășește de 2-3 ori recolta care o obții?! (…) Nu am înțeles niciodată de ce subvenția o dați pe mai multe categorii, de la 1 ha la 5 ha, de la 5 ha la 30 ha?! De ce ați dat banii diferențiat? V-a folosit să dați încă 50 și ceva de euro? Pentru ca unii să bage banii dintr-un buzunar în altul?! Acum ați primit cererile, ați observat cumva că au crescut suprafețele la acele ferme? Pentru că ăsta a fost principalul motiv: comasarea. Nu au crescut suprafețele! De ce mai dați și anul ăsta în plus? Faceți protecție socială”, i-a spus Laurențiu Baciu, președintele LAPAR, șefului APIA.
„Practic, scopul care a fost pentru comasare nu face decât să ducă la comasarea prin decomasare. Vă explic foarte clar. Cel cu 20 de hectare care primește subvenție o dată și jumătate decât primește o fermă cu 200-300 ha, cu ce credeți că face comasare? Cu pământ pe care-l fură, în ghilimele, de la cel cu 200-300 ha. Pentru că se duce la proprietar și-i spune: prietene, eu pot să-ți dau mai mare arendă, pentru că iau mai mulți bani de la APIA. Dă mie terenul! Și sigur că proprietarul îi dă ăluia care dă mai mult. De ce-i dă mai mult? Pentru că e performant?! Nu. ~i dau domnii de la Comisia Europeană și de la APIA mai mult”, a adăugat fermierul Nicușor Șerban.
Afaceri cu pașapoarte pentru subvenții
Cu subvențiile din zootehnie s-ar întâmpla lucruri și mai grave. Adevărații crescători de animale plâng pe la ușile APIA că nu mai au cu ce să-și hrănească vacile, în timp ce unii ar cumpăra pașapoarte de animale moarte și ar încasa subvențiile APIA. „Cu grija instituției (APIA – n.red.), se dau miliarde de euro unde nu trebuie. ~ntâmplător, acum câteva zile, foarte întâmplător, un cetățean dintr-o localitate căuta să cumpere pașaport de animale. Deci, a auzit că și-a tăiat unul vițelul și l-a întrebat: pașaportul unde-i? ~ți dau 50 de lei, dă și mie pașaportul! Eu mi-am pus întrebarea: ce face cu pașaportul ăsta? Dar cei angrenați: îți spun eu, se duce și declară la APIA și ia banii, că are vaci”, a dezvăluit Laurențiu Baciu.
Șeful APIA: Subvenții doar cu buletinul!
„La Comisia Europeană, acum două săptămâni, am avut o bilaterală. Fermierul X a respectat regulamentul european, dar a avut o problemă cu legislația noastră. Unul dintre auditorii cu care am stat de vorbă, un austriac, a spus: OK, dar de ce veniți la noi, dacă problema este la voi în curte?! ~ntr-adevăr, așa este”, a recunoscut șeful APIA.
„Marea problemă: unu, dacă ar fi cadastru, iar doi, toate bazele de date ar trebui să fie interconectate și ar fi mai ușor și pentru cetățenii care vin la APIA. Suntem o instituție mare, care absoarbe între 95% și 100% din fondurile alocate pe baza legislației care e în vigoare. APIA nu legiferează, pune în aplicare legile puse la dispoziție. Dacă ar fi toate bazele de date interconectate, categoric fermierul ar veni la APIA doar cu buletinul și cu contul, și restul le-am putea noi lua” a mai spus Adrian Pintea, directorul general al APIA.
Articol publicat in revista Ferma nr.18(179) 15 – 31 octombrie 2016
