Părerea aproape unanimă era că, spre deosebire de porumb, floarea-soarelui are mai puţine probleme cu atacul insectelor dăunătoare în primăvară.

Dăunătorii timpurii
Despre riscurile atacurilor unor dăunători timpurii în cultura de floarea soarelui, ne-a scris Emil Georgescu, specialist agronom la INCDA Fundulea. Potrivit acestuia, în zonele de sud şi de sud-est ale ţării, când plantele de floarea-soarelui se află în primele faze de vegetaţie, apar probleme cu răţişoara porumbului (Tanymecus dilaticollis), mai ales în cazul florii-soarelui semănată după porumb.
“Un alt dăunător care poate pune probleme plantelor de floarea-soarelui, aflate în primele faze de vegetaţie, este gândacul pământiu (Opatrum sabulosum), depistat cam în aceleaşi zone în care se află Tanymecus dilaticollis. De asemenea, în zonele cu soluri umede şi grele, se manifestă atacul viermilor sârmă (Agriotes spp.), în unele cazuri cu pagube ridicate. În ultimii ani, în zonele de sud şi de sud-est ale ţării s-au înregistrat probleme cu atacul buhelor la cultura florii-soarelui, când plantele se află la început de drum. Mulţi fermieri au înregistrat pagube importante din cauza atacului larvelor acestei specii dăunătoare şi chiar au fost nevoiţi să întoarcă plantaţia şi să semene din nou”, ne spune specialistul.

Daunele produse de larvele viermelui cenuşiu
Pagubele nu sunt deloc de neglijat, susţine Emil Georgescu. “Larvele buhelor sunt cele care produc pagube florii-soarelui: fie rod seminţele în curs de germinare, în acest caz plantele nu mai răsar, fie retează plantele de la colet (simptom des întâlnit în ultima perioadă). În ambele cazuri avem goluri în cultură în urma atacului. Invazia poate avea loc şi când plantele sunt mai dezvoltate, în acest caz larvele rod frunzele din exterior spre interior. Important de menţionat este faptul că în primele trei stadii de dezvoltare, larvele sunt diurne (şi mai vizibile), dar după a patra năpârlire ele au activitate nocturnă, ziua găsindu-se în stratul superficial al solului”, explică acesta.

Cum prevenim şi combatem acest dăunător?
Iată ce metode de prevenire a atacului acestui dăunător sunt recomandate!
• efectuarea arăturilor adânci de toamnă, lucrare care poate contribui la diminuarea numărului de larve aflate în sol (scăderea rezervei biologice). În prezent, tot mai mulţi fermieri apelează la sistemul de lucrări minime ale solului.
• distrugerea buruienilor, multe dintre acestea pot fi gazde intermediare (femelele depun ouăle mai ales pe partea inferioară a frunzelor de ştir, troscot, volbură, lobodă, pălămidă etc)
• tratamentele seminţelor cu insecticide sistemice împotriva răţişoarei porumbului sau al viermilor sârmă sunt eficace şi împotriva larvelor buhei semănăturilor.

Citiţi pe larg despre dăunătorii culturilor agricole şi metode de prevenţie, în revista Ferma, ediţia 15-30 aprilie 2017!