Prin lucrarea de copilit, exsențială mai ales în anii ploioși, se micșorează transpirația și umbrirea lăstarilor, butucii se aerisesc și se intensifică asimilarea clorofiliană, iar consecința firească a acestui proces este mărirea volumului și a suculenței boabelor.

Mana dă iama în podgoriile vrâncene

La începutul lunii iulie, vița-de-vie se află în fenofaza de scuturare a florii. După frontul de precipitații manifestat cu pregnanță în lunile mai și iunie, viticultorii se confruntă cu mana viței-de-vie (Plasmopara viticola), boală ce afectează serios randamentele plantațiilor viticole și calitatea vinurilor. „În județul Vrancea, presiunea infecțiilor este foarte mare, vița-de-vie a pornit foarte devreme în vegetație, tratamentele au început mai târziu și consider că 25-30 la sută din podgoriile vrâncene sunt afectate. Dacă va continua să plouă, așa cum se prognozează, în zona Vrancei atacul de mană se va intensifica”, ne-a declarat Vasilica Marinescu, specialist al companiei Adama. 

La începutul lunii iulie, viticultorii din Țara Vrâncioaiei se aflau la cel de-al patrulea tratament cu substanțe cuprice și cu produse sistemice contra manei și, preventiv, împotriva făinării. Dar în anumite podgorii, mai ales pe zona de șes (Unirea – Odobești, Urechești), se aplică și tratamentul cinci, tot pentru controlul agenților patogeni. 

Un lot cu adevărat demonstrativ 

Împreună cu specialistul Adama, am vizitat un lot demo amenajat la SCDVV Bujoru. Pe suprafața de un hectar cultivată cu soiuri negre, nici o frunză, nici un bob de strugure nu erau atacate de mană, ceea ce denotă că programul de protecție fitosanitară pentru controlul manei și făinării stabilit de Vasilica Marinescu și-a dovedit eficacitatea. Astfel, pe 12 mai s-a aplicat primul tratament împotriva manei cu Folpan 80 WDG, fungicid organic din grupa dicarboximide (doza 1,5 kg/ha), apoi un sulf pentru făinare. A urmat tratamentul cu Shavit F 72 WDG, un amestec fungicid obținut dintr-un component din grupa triazolilor; cu Vincare 51,7 WG, fungicid complex, compus din folpet și bentiavalicarb, doza omologată: 1,6-2,0 kg/ha; cu Orius 25 EW, fungicid sistemic pe bază de tebuconazol pentru combaterea făinării (Uncinula necator), cu o normă de 0,4 l/ha în 1.000 litri de soluție.

În lotul demo de la Stațiunea Bujoru urma să se aplice și fungicidul sistemic și de contact Sphinx Extra, recomandat pentru controlul manei (1,5-2,0 kg/ha în 500 – 1000 l apă) și Bumper 250 EC – un produs sistemic împotriva făinării (0,2 l/ha). „Deși s-au scurs 16 zile de la tratament, produsul nostru Vincare a asigurat o protecție foarte bună”, a remarcat Vasilica Marinescu. 

Via, într-un stadiu normal de dezvoltare vegetativă

Discutând cu mai mulți viticultori din podgoriile gălățene Ivești, Dealu Bujorului și Nicorești, am aflat că din punct de vedere vegetativ, vița-de-vie este normal dezvoltată. Însă, anul viticol pare a fi unul dificil din pricina cantităților semnificative de precipitații din intervalul mai-iunie. Acolo unde lucrările nu s-au făcut la timp, a apărut atacul de mană, atât pe frunză, cât și pe inflorescență. 

În plus, în unele zone viticole gălățene a căzut grindina, iar pe anumite suprafețe s-a manifestat înghețul târziu de primăvară la sol, fenomene meteorologice care vor avea efect asupra nivelului producției viticole. 

SCDVV Bujoru, în graficul de lucrări

„Și în podgoria gălățeană Dealu Bujorului a plouat destul, iar tratamentele nu s-au putut executa la timp pe toate suprafețele. Un avantaj au avut fermierii care utilizează sistemul de întreținere a solului prin înierbare, chiar dacă a plouat, ei au putut să intervină în plantație și să aplice stropirile. Pentru viticultorii care au sistem de întreținere în ogor a fost mai dificil”, ne-a declarat Alina Donici, directorul Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Bujoru. În cele patru ferme de producție ale unității, s-a aplicat al cincilea tratament cu fungicide de contact și sistemice. Ca atare, „suntem în graficul de lucrări, nu am avut probleme cu înghețul târziu din primăvară, deci anul acesta chiar putem spune că vom avea o recoltă frumoasă și sănătoasă. Noi mizăm pe factorul calitativ; toți viticultorii fac producție de struguri, însă calitate mai puțin”, a susținut omul de știință bujorean.

Deocamdată, în viticultură se preconizează un an bun din punct de vedere al producțiilor, cel puțin în comparație cu 2015. Însă, până la vremea recoltării mai este cale lungă. 

BOLILE ȘI DĂUNĂTORII, SUB CONTROL! 

Așa cum s-a evidențiat și cu ocazia sesiunii de comunicări științifice anuale ce a avut loc luna trecută la Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Valea Calugărească, în urma întârzierii tratamentelor fitosanitare, în podgorii au fost identificate importante vetre de infecție cu Plasmopara viticola. Dacă agenții patogeni și dăunătorii specifici viței-de-vie nu vor fi ținuți sub control prin stropiri cu substanțe chimice eficace, aceștia pot pune în pericol o bună parte din producția viticolă a acestui an. Și nu se merită a fi zădărnicite eforturile fermierilor.

Articol publicat in Revista Ferma nr. 12 (173 –  1-31 iulie 2016)