Originar din satul Luceni, comuna Victoria, județul Iași, tânărul agronom Andrei-Cristi Poncu a revenit în ferma familiei în anul 2022, după absolvirea Facultății de Agricultură a USV Iași, fiind decis să schimbe abordarea agronomică și să modernizeze exploatația.

În urmă cu aproximativ o lună, ne spunea despre combina Massey Ferguson Activa S 7345, pe care a achiziționat-o în 2022, că „Este exact ceea ce trebuie pentru cum se face azi agricultura!” Însă, oare ce înseamnă „să faci agricultură” în condițiile de azi? L-am rugat pe Andrei-Cristi Poncu să ne împărtășească viziunea pe care el, ca tânăr fermier, dar și specialist în agricultură, o are despre acest domeniu.

Fiecare generație face un pas înainte, acum e rândul meu

În vârstă de 24 de ani, tânărul exploatează alături de familie o suprafață de 180 de hectare, pe care sunt cultivate grâu, porumb, floarea-soarelui și pe suprafețe mai reduse lucernă și orz. A copilărit în fermă și își aduce aminte cum bunicii săi au început agricultura pe cont propriul folosind tractoare U650, și cum tatăl lui a câștigat în 2009 un proiect pe fonduri, cu ajutorul cărora au fost achiziționate majoritatea utilajelor folosite și azi.

„Bunicii mei aveau un U650 și câteva hectare de teren arabil. Ocazional mai făceau prestări servicii, adică mai veneau vecinii să le ceară să lucreze și la ei. Apoi tatăl meu a dezvoltat treptat ferma, a mai luat teren în arendă, iar în 2009 pe fonduri a luat și utilaje: tractoare, plug, semănători, combinator, disc, combină de recoltat și balotieră. Sunt utilaje clasice pe care încă le folosim și astăzi, însă acum e rândul  meu să mă implic și să aduc un suflu nou exploatației.
De când am revenit în fermă, în 2022, seceta, prețurile mari la inputuri și prețurile mici la vânzarea produselor agricole ne-au tot creat probleme. Anul trecut am ieșit la limită, așa că mi-am dat seama că e necesar să schimbăm strategia. Acum 15 – 20 de ani condițiile erau altele, fie că vorbim de mediu, de economie sau de tehnologie. Majoritatea fermierilor de vârsta tatălui meu spun că anii cu precipitații suficiente erau mai deși, iar presiunea asupra fermierilor era mai redusă. Însă, oricât ne-am dori, nu putem să revenim la ce era atunci. Dacă vrem să continuăm să facem agricultură, trebuie să o facem în condițiile de astăzi. Iar în prezent nu mai poți să lucrezi fără să ai tehnologii noi și fără să îți adaptezi strategia agronomică la mediu.Din punctul meu de vedere sustenabilitatea agronomică și economică este o necesitate” , ne-a declarat Andrei-Cristi Poncu.

Mizează pe minim-till pentru a optimiza costurile

„Inițial, câtă vreme eram adolescent sau în anii de facultate am continuat, din obișnuință, să lucrăm terenul în sistem clasic. Însă, din 2022, ca proaspăt inginer agronom, am decis să aplic în ferma familiei, ceea ce am învățat la facultate. Am renunțat treptat la arătură și am făcut trecerea spre minim-till. Anul acesta doar 15 hectare au fost arate, pentru celelalte am folosit un disc. Deci, primul pas a fost să renunțăm la arătură.
Reticența fermierilor în a adopta soluții noi este binecunoscută oricui și trebuie să recunosc că și eu am avut unele temeri la început, când am făcut această trecere. Acum însă sunt sigur că a fost alegerea corectă, pentru că am redus la aproape o treime consumul de motorină pentru prelucrarea solului. Cu arătura ajungeam și la 30 de litri de motorină pe hectar, iar cu discul nu depășim 10-11 litri/ha.
Anul trecut am făcut o comparație între două parcele, una arată și una lucrată cu discul, pe care am avut aceiași cultură, iar la final nu am sesizat diferențe de producție, ci doar de costuri”, a adăugat tânărul agronom.

Aplicarea îngrășămintelor e adaptabilă, însă cea a substanțelor de protecție nu

„Chiar și așa, cu reducerea consumului de combustibil, anul trecut a fost unul destul de problematic. Ținând cont de evoluția prețurilor la cereale, dar și de seceta cu care ne-am confruntat, am realizat că, alături de partea de prelucrare a solului, este necesar să reducem și alte costuri. M-am consultat și cu alți agronomi și am decis să reduc cantitate de îngrășăminte, încercând să optimizez aplicarea lor în raport cu evoluția fiecărei culturi în parte. Cel puțin pe azot, dacă monitorizezi atent cultura și condițiile de mediu, astfel încât să ai cât mai puține pierderi de substanță, poți face o serie de economii destul de importante. Acesta este al doilea pas pe care l-am implementat și pe care îl voi avea în vedere și în sezoanele care urmează.
Singurul lucru pe care nu l-am schimbat și nici agronomic nu este recomandat să faci asta sunt tratamentele.”, a afirmat Andrei-Cristi Poncu.

Schimbarea presupune investiții, dar banii se recuperează

„Eu susțin că atât din punct de vedere agronomic cât și din punct de vedere economic, viitorul aparține tehnologiilor cu lucrări minime. Agronomic principalul avantaj este păstrarea apei în sol, fără de care nu poți recolta nimic, iar economic prin schimbarea practicilor se reduc mult costurile. Desigur, trecerea la minim-till sau no-till implică și o serie de investiții, însă toți acești bani se recuperează.”, a încheiat tânărul.