Numeroşi fermieri din sectorul vegetal sunt nervoşi în perioada aceasta din cauză că guvernul nu le-a achitat restul de 8-10% din despăgubirile acordate pentru culturile de toamnă afectate de secetă şi nici despăgubiri pentru culturile de primăvară distruse, de asemenea, de seceta din 2020. Dar alţi fermieri, mai ales cei din sectorul zootehnic, sunt revoltaţi că li se iau înapoi banii meritaţi, din motive pe care ei nu le acceptă.

Început promiţător

Este şi cazul crescătorului de vaci pentru lapte Cristinel Irimescu, din comuna Coşna, jud. Suceava. Titularul exploataţiei este tatăl său, Gheorghe Irimescu, dar fiindcă acesta are o vârstă înaintată, de 80 de ani, Cristinel este cel care are grijă de vacile din fermă. Fermierul a reuşit în 2016 să ia în concesiune de la primăria Coşna o suprafaţă de păşune de aproximativ 60 de hectare, situată în judeţul Maramureş, pe teritoriul U.A.T. Borşa, în muntele Zănoaga, la altitudinea de 1500 m. În mai 2017, acesta a depus la APIA Suceava cerere unică pentru încasarea unor subvenţii agricole, în cadrul SAPS, M10 ”Agromediu şi Climă”, P1 ”Pajişti cu înaltă valoare naturală”, M11 pentru conversia la agricultura ecologică. În total, în contul exploataţiei au intrat peste 100.000 de lei/an.

Viforul birocraţiei

În toamna anului 2019, o echipă de inspectori de la APIA Maramureş a efectuat un control în teren şi a întocmit ulterior rapoarte preliminare, ale căror rezultate au fost comunicate APIA Suceava. Fermierul era convins că totul e bine şi frumos şi că, în curând, banii îi vor intra din nou în cont. ”Dulce visare moldavă” să-i spunem acestui sentiment, dar nu de lirism e vorba aici, ci de o cruntă realitate instituţional-administrativă.
Funcţionarii suceveni au făcut şi ei un control, adică o ”reinstrumentare a dosarului şi o reefectuare a controlului administrativ al datelor existente în baza de date informatică aparţinând APIA”, după cum e scris în documentele puse la dispoziţie de fermier. Acestuia nu i s-a comunicat nimic, explicaţia formulată de funcţionari în scripte fiind că ”prezenta verificare este exclusiv documentară, toate documentele relevante găsindu-se în evidenţele APIA Centrul judeţean Suceava, nu este necesară audierea fermierilor”.

Sancţiuni financiare

Raportul întocmit de APIA Suceava este datat 6 decembrie 2019, chiar de Sfântul Nicolae, când, pare-se, lucrătorii acestei instituţii judeţene s-au gândit să-l pleznească pe fermierul din Coşna cu tradiţionala joardă a sfântului. E un fel de a spune, fiindcă, de fapt, decizia APIA a fost ca fermierului să-i fie deduse zeci de mii de lei, din cauză că nu ar fi respectat legislaţia europeană şi naţională privind încasarea subvenţiilor agricole. Mai exact, ”nu s-a desfăşurat activitatea minimă, parcelele nu au fost păşunate sau cosite, nu au fost observate urme care să ateste prezenţa animalelor pe aceste suprafeţe (dejecţii, locuri de trecere, locuri de amenajare pentru adăpost)”. Inspectorii suceveni ar fi fost în munte în data de 28 octombrie 2019, după cum este menţionat chiar într-un document oficial, fiind invocat pentru sancţiunile financiare aplicate Ord. 619/2015.

Unde e dreptatea?

Crescătorul de vaci pentru lapte din Coşna a fost năucit şi revoltat de-a dreptul de decizia APIA Suceava, mai ales că s-a trezit şi cu contul blocat. Și asta după ce încasase avansul în octombrie. De fapt, timp de câteva luni nu a ştiut ce i se pregăteşte, fiind anunţat abia în mai 2020 că va fi sancţionat. El susţine că a urcat vara animalele la munte, asigurând încărcătura minimă obligatorie, întrucât deţine peste 30 de vaci. Mi-a trimis şi fotografii cu văcuţe pe o păşune montană. El este convins că nu a încasat banii în mod nedrept, dar, în schimb, funcţionarii i-au făcut o mare nedreptate. În consecinţă, a dat APIA Suceava în judecată. S-a plâns şi la APIA Central, aşteptând de acolo o rezolvare favorabilă a situaţiei sale. Răspunsul primit de la Bucureşti este că ”APIA va adopta măsurile legale care se impun după emiterea unei hotărâri definitive de către instanţa de judecată”.

Contradicţii şi neclarităţi

Am citit şi recitit documentele trimise. Sunt acolo câteva contradicţii şi neclarităţi. Funcţionarii maramureşeni au consemnat că parcelele ”sunt întreţinute, cu vegetaţie forestieră nedorită proaspăt cosită şi înlăturată”. Cei suceveni au consemnat în raportul lor că, dimpotrivă, în parcele ”nu s-a desfăşurat activitate minimă agricolă, nu au fost cultivate şi nici întreţinute, fiind lăsate pârloagă”. Ce anume ar fi trebuit să cultive fermierul într-o păşune montană? Ce sens are termenul ”pârloagă” pentru cota 1500?
O altă contradicţie este că APIA Suceava precizează că fermierul ”a fost selectat la controlul pe teren”, dar APIA Central zice că ”nu a fost selectat în eşantionul de control clasic”, controlul fiind decis în urma unei sesizări depuse de un fost utilizator al păşunii din muntele Zănoaga, sesizare potrivit căreia fermierul din Coşna nu desfăşoară în acel munte activitate agricolă.
Fermierul aşteaptă o decizie a Justiţiei, dar prima înfăţişare nu a avut loc, deşi dosarul a fost depus în iulie 2020!

Ce poate să mai facă?!

Cristinel Irimescu e un om muncitor, are grijă de animalele sale, a aplicat cu bună credinţă pentru încasarea subvenţiilor, dispus să respecte criteriile de eligibilitate. Acum, ce să facă omul? Îşi va programa timpul astfel încât să ajungă şi la procese, dar să nu-şi lase vacile de izbelişte. Când are un moment de răgaz, cade pe gânduri, se frământă, se întreabă cu ce a greşit, de ce i se întâmplă lui toate acestea…

un articol de
STELIAN RĂDESCU