La cules am folosit muncitori zilieri din judeţul Constanţa, transportaţi cu autocarul de la o distanţă de 30 de km. „Am avut în medie 50 de oameni la zi, în funcţie de tonajul pe care-l livram; când aveam comenzi de 30 tone, lucram cu 50 de oameni, dacă livram 10 tone, ne foloseam de vreo 20 de zilieri. Manopera a ajuns să coste undeva la 20 la sută din preţul de vânzare al fructelor. E mult, dar nu aveam ce face”, ne-a declarat Ion Caplan, directorul SCDP.
Producţii de doar 10-20% din potenţial
Din cauza îngheţului de la începutul lunii aprilie, producţiile au fost undeva la 10 la sută la cais şi 20 la sută la piersic din potenţialul de producţie al soiurilor.
Mare parte din recolta de fructe a fost livrată la fabrica de la Râureni, una dintre cele mai mari unităţi de procesare din ţară. Ce a rămas s-a dus către engrosişti, care au venit să cumpere aproape zilnic câte două-trei tone. „Cu toate că nu au existat multe fructe pe piaţă, preţurile nu au fost aşa de bune. La fabrică (pentru compot) am vândut undeva la 1 leu kilogramul, iar la piaţă, preţul a variat între 1,5 şi 2 lei/kg la piersică şi între 2,5 şi 3,5 lei/kg la caisă”, a precizat directorul staţiunii.
În plantaţia pomicolă de 140 hectare, la finalul verii au executat lucrările de întreţinere cu utilajele mecanice. În principal, s-a făcut o lucrare de discuit şi una de erbicidare a terenului. Pe lângă aceste intervenţii de sezon, au aplicat un tratament împotriva omizilor, cu Karate Zeon, un insecticid piretroid eficient, cu o puternică acţiune de contact şi de ingestie.
O imensă realizare: reabilitarea sistemului de irigaţii
O mult aşteptată realizare ce va fi pusă în operă în curând este reabilitarea sistemului de irigaţii din zonă. Astfel, două proiecte depuse de către OUAI Valul lui Traian – Nord (pentru 5.401 hectare, din care face parte şi SCDP Constanţa) au fost declarate de AFIR ca fiind eligibile la finanţarea europeană. Acestea se înscriu SubMăsurii 4.3.I – Investiţii pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole şi silvice – Componenta infrastructura de irigaţii. Fiecare dintre proiecte au o valoare de un million de euro şi vizează reabilitarea unei staţii de pompare şi a reţelei subterane de conducte. „Avem în intenţie să mai elaborăm un proiect, tot în valoare de un milion de euro, pentru modernizarea unei alte staţii de pompare care ne va alimenta cu apă pepiniera pomicolă, precum şi o parte din plantaţia viticolă de la SCDVV Murfatlar”, a precizat Ion Caplan.
Ion Caplan: „Ne confruntăm cu seceta pedologică ce s-a instalat destul de confortabil în toată regiunea Dobrogei şi tare mă tem că vom avea probleme cu diferenţierea anul viitor, ceea ce va reduce, bineînţeles, producţia. Şi mă refer la mugurii de rod. Din pricina lipsei apei în sol, pomii nu vor avea ramură de rod pentru sezonul următor de producţie”.
ÎNGHEŢUL TÂRZIU – RISC NEASIGURAT
A fost un an pomicol foarte greu nu numai pentru unitatea constănţeană, ci pentru toţi livădarii din zona Dobrogei, deoarece în acest an pomii au înflorit în luna martie. Apoi, la începutul lui aprilie, temperaturile negative de minus 7 grade C au creat mari probleme. „Am făcut tot ce trebuie pentru a fi despăgubiţi de Ministerul Agriculturii, dar, deocamdată, văd că nu s-au alocat bani pentru aceste pierderi. De reţinut este că firmele specializate nu au făcut asigurarea culturilor pomicole până la 1 mai, pentru că… nu au vrut! Au urmărit să încheie poliţe după 1 mai, pentru inundaţii sau alte accidente meteoclimatice, însă pe mine m-ar fi interesat să fac asigurarea livezii la 1 martie, să nu am probleme cu îngheţurile târzii de primăvară”, ne-a declarat, un pic supărat, Ion Caplan.
Articol publicat în revista Ferma nr. 16/243 (ediţia 15-30 septembrie 2019)
