Patrimoniul praticol al României a beneficiat în ultimii trei ani de un cadru legislativ consistent, având ca scop gestionarea, administrarea și exploatarea suprafețelor de pajiști permanente (OUG nr. 34/2013, Ordin nr. 544/2013, HG nr. 1064/2013, Legea nr. 86/2014, HG nr. 78/2015, OUG nr. 15/2015, Legea nr. 16/2016). Aceste acte normative stabilesc că pe teritoriul fiecărei localități (UAT), administrarea pajiștilor permanente se realizează în baza amenajamentelor pastorale. Ele îndeplinesc un dublu rol: instrument juridic (solicitat și prevăzut de lege) și instrument tehnic (complex de măsuri organizatorice, tehnice și economice necesare ameliorării și valorificării pajiștilor).
Doar 15% din pajiști au amenajament pastoral
După anul 1990, suprafața de pajiști a României a înregistrat o creștere de 9-12 la sută, aceasta fiind de circa 4,7 milioane hectare în anul 2007, la data intrării țării în UE. În acest sens, România este obligată să păstreze și să gestioneze, în continuare, această suprafață, în conformitate cu Reglementările Consiliului Uniunii Europene și ale Codului de Bune Condiții Agricole și de Mediu (GAEC).
Amenajamentul pastoral este obligatoriu și este inclus în cadrul documentației de concesiune sau închiriere a pajiștilor, în baza contractului între primărie și fiecare utilizator al pajiștilor (crescător de animale). În ultimul act normativ apărut în acest domeniu, respectiv Legea nr. 16/2016, se menționează că începând din anul 2018 aplicarea măsurilor prevăzute în amenajamentele pastorale devine obligatorie. La nivelul țării, însă, din suprafața totală de pajiști permanente, numai circa 15 la sută a fost introdusă în amenajamentele pastorale realizate, în condițiile în care aceste amenajamente nu se pot realiza decât în timpul perioadelor de vegetație, iar durata de finalizare a studiilor și de întocmire a proiectului de măsuri tehnice și organizatorice este de de cel puțin 30-40 de zile. La aceasta se adaugă și gradul mai scăzut de cunoaștere profesională a grupurilor de lucru înființate, conform legii, pentru realizarea acestor amenajamente pastorale.
Obligații costisitoare pentru utilizator
După realizarea acestor proiecte de amenajamente pastorale, utilizatorul de pajiște (crescătorul de animale) are obligația aplicării măsurilor tehnologice, de natură agrofitotehnică și organizatorică, pentru suprafața concesionată și pe toată durata de închiriere (7-10 ani). În funcție de condițiile locale staționale ale trupului de pajiște concesionat (tipul de sol, structura floristică a vegetației existente, gradul de degradare floristică, condițiile de climă și altitudine), măsurile de ameliorare a pajiștilor, prevăzute în amenajament, sunt diferențiate și impun lucrări agrotehnice speciale (de mecanizare, de fertilizare, de exploatare). Din acest punct de vedere, în multe situații, un singur crescător, cu un număr limitat de animale (având și o suprafață de pajiște concesionată mai mică), va întâmpina multe greutăți în aplicarea măsurilor obligatorii prevăzute în amenajamentul pastoral.
Gestionarea în comun a suprafețelor concesionate
Cea mai bună modalitate de aplicare a lucrărilor de amenajare pastorală și de eficientizare a acestor măsuri o constituie executarea în comun a unor lucrări mai complexe (drumuri de acces, împrejmuiri, foraje pentru apă, defrișarea vegetației invazive arbustiere etc.), cu sprijinul logistic și financiar al unui număr mai mare de utilizatori. Aceasta presupune și constituirea unei forme de asociere a crescătorilor de animale pentru concesionarea, gestionarea și utilizarea în comun a pajiștilor permanente.
În acest sens, Legea nr. 86/2014 stipulează că în cazul în care proprietarii de animale sunt membrii unei asociații și exploatează în comun o suprafață de pășune, contractul de închiriere/concesiune se încheie cu fiecare utilizator, membru al asociației.
BUNI DE LUAT CA EXEMPLU
Un model de gestionare comună a suprafețelor de pajiști permanente și de aplicare a măsurilor prevăzute în amenajamentul pastoral în constituie cel al crescătorilor de animale din localitatea Obad (sat aparținător de orașul Ciacova, jud. Timiș). O parte dintre acești crescători, cu un număr mai mare de animale, au înființat în anul 2013 o asociație a crescătorilor de bovine, având ca scop principal ameliorarea suprafeței de pajiști (izlaz) din jurul localității, de 300 hectare, concesionată în baza OUG nr. 34/2013, pe o perioadă de cinci ani. Toate fondurile financiare provenite din subvențiile pe suprafața de pajiști concesionată au fost folosite pentru aplicarea lucrărilor speciale de ameliorare (fertilizâări organo-minerale, nivelări, împrăștierea mușuroaielor, îndepărtarea vegetației ierboase nefolosite de animale și reducerea gradului de îmburuienare). Totodată, din datele relatate de Liviu Pașcălău, președintele asociației, s-au achiziționat și unele utilaje speciale pentru aceste lucrări (tractor, tocător cu tambur etc.), s-au forat 7 puțuri pentru apă (cu amenajare de adăpători pentru animale), inclusiv cu asigurarea sursei de curent pentru scoaterea automată a apei. De asemenea, de această pajiște ameliorată beneficiază și ceilalți crescători care au mai puține animale (1-2 bovine).
De remarcat strădania acestor crescători, care, cu sprijinul primăriei, au intabulat întreaga suprafață de pajiște concesionată, ca o garanție că nu i se va mai schimba modul de folosință. După aproape trei ani de gestionare și folosire comună, valoarea pastorală a crescut de peste două ori, cu o îmbunătățire radicală a calității și producției pajiștii de câmpie, asigurându-se în totalitate necesarul de masă verde pe toată perioada de pășunat, pentru cele circa 600 de UVM-uri (400 UVM de taurine și 200 UVM de ovine).
Articol publicat in revista Ferma nr.13(174) 1 – 15 august 2016
