un articol de
GABRIEL GHERGHESCU
În anii ‘90 statul a restituit proprietăţile, oamenii şi-au luat înapoi pământurile şi au fost îndemnaţi să facă agricultură. Fiecare a făcut cum a putut: unii cu ştiinţa, alţii după ureche. Nici nu aveau cu ce să obţină performanţă pentru că, la acea vreme, mijloacele de producţie erau vechi şi puţine.
Au trecut anii şi în agricultură a apărut nevoia de informaţie de specialitate şi de profesionalizare. Însă NIMENI nu a vrut sau nu s-a priceput să creeze un sistem de consultanţă viabil. Lasă că ştiu eu cum fac, aşa făcea şi tata…” a fost direcţia pe care au mers mulţi agricultori începători.
ȘI-AM RĂMAS DE CĂRUȚĂ!
Statul român s-a chinuit, dar n-a reuşit să creeze un sistem de consultanţă practic, pentru fermieri. Din dorinţa de a păstra personalul şi de a pune pe funcţii aşa-numitele “pile”, în direcţiile agricole s-a format o struţocămilă de sistem de consultanţă, care dăinuie şi astăzi. Suntem singura ţară din Uniunea Europeană care încă mai are direcţii agricole! Într-o agricultură 100% privată!
Ţările din jurul nostru au făcut ce a trebuit: au ales de la bun început câteva modele de succes din Vest şi s-au organizat exemplar.
DAR TOTUȘI, AVEM NEVOIE ACUTĂ DE CONSULTANȚĂ
Pandemia, criza sanitară, Acordul Verde, Strategia pentru biodiversitate, noua PAC, toate vin pur şi simplu peste noi. E nevoie de consultanţă agricolă mai ales acum în condiţiile climatice aspre, e nevoie de consultanţă în toate domeniile: mecanizare, afaceri, piaţă…
Or, la noi nu există nimic din ceea ce ar trebui să ajute fermierii: nici asociaţii puternice, nici Fond Mutual, nici consultanţă, nici Camere Agricole, nici….
De aceea începem un serial de articole în care vă prezentăm câteva exemple de organizare a consultanţei agricole din alte ţări. Modelele sunt extrase din lucrarea „Organizarea Activităţii de Consultanţă Agricolă pe Plan European şi Mondial”.
Astăzi, despre consultanţa din Polonia şi Bulgaria.
POLONIA – CEL MAI PUTERNIC SISTEM DE INSTRUIRE A FERMIERILOR
Dintre ţările foste comuniste, Polonia este statul cu cel mai puternic sistem de consultanţă agricolă. Ea a avut ca model ţările vest-europene cu sisteme publice de consultanţă: Danemarca, Germania, Olanda şi Austria.
Există două mari direcţii:
- Compartimentele de Management al Fermelor – preluate mai târziu de Agenţia de Proprietate a Averilor Statului (ADS-ul nostru).
- Compartimentele de Instruire Agricolă (ODR), a căror principală sarcină este furnizarea de servicii de instruire pentru populaţia rurală, încă puternic dependentă de agricultură.
sursa: www.canva.com
CINE FACE CONSULTANȚĂ ÎN POLONIA?
Actualmente, în Polonia consultanţa agricolă este furnizată de: serviciile publice de consultanţă, asociaţiile de fermieri, firme private de consultanţă. Sistemul public de consultanţă are însă rolul dominant în Polonia, serviciile sale fiind oferite tuturor fermierilor prin centrele regionale de consultanţă agricolă (ASC).
Parlamentul polonez a votat o lege în legătură cu unităţile de consultanţă agricolă. Conform acestei legi, unităţile de consultanţă sunt organizaţii cu personalitate juridică desfăşurând activităţi în domeniul agricol, dezvoltare rurală, servicii rurale, pieţe agricole.
OBIECTIVELE ŞI SARCINILE EXTENSIEI AGRICOLE ÎN POLONIA
Principalele atribuţii ale Centrelor de Instruire Agricolă sunt:
- instruirea fermierilor privind tehnologiile de producţie, economia, organizarea şi managementul fermelor;
- desfacerea produselor agricole, posibilităţi de îmbunătăţire a condiţiilor sociale;
- difuzarea de informaţii privind piaţa produselor agroalimentare; popularizarea rezultatelor cercetării ştiinţifice şi definirea nevoilor practice în acest sector;
- indicarea surselor de obţinere de venituri alternative;
- promovarea activităţilor inovatoare ale sătenilor;
- selectarea şi instruirea liderilor comunităţilor rurale;
- instruirea tineretului din mediul rural.
BULGARIA NE-A LUAT-O ÎNAINTE
Sistemul Naţional de Consultanţă Agricolă (SNCA) a fost creat în 1995 şi funcţionează în cadrul Ministerului Agriculturii, Silviculturii şi Reformei Agrare (MASRA) şi al Academiei Agricole.
Structura SNCA este concepută pe 3 niveluri cu funcţii şi sarcini specifice: naţional, regional şi local (acordă asistenţă pentru organizarea pieţei funciare şi pieţei de muncă din regiune şi evaluarea dificultăţilor din domeniu). SNCA are atribuţii foarte importante în dezvoltarea viitoarelor ferme şi în aplicarea programelor europene – instalarea tânărului fermier.
Academia Agricolă a Bulgariei şi-a asumat responsabilitatea şi obligaţia de a participa la activităţile de “service ştiinţific” ca parte integrantă a Sistemului Naţional de Consultanţă înfiinţat de către Ministerul Agriculturii, Silviculturii şi Reformei Agrare.
Service-ul ştiinţific pentru agricultură cuprinde activităţi de cercetare aplicativă, dezvoltare, proiectare şi consultanţă, precum şi de pregătire şi creştere a calificării profesionale a fermierilor şi specialiştilor. Ulterior, personalul departamentului a fost mărit prin includerea unor specialişti în servicii de informaţii, marketing şi publicitate.
sursa: www.canva.com
BULGARIA – SARCINILE ACADEMIEI AGRICOLE
• Aplicarea reglementărilor cu privire la finanţarea activităţilor de service ştiinţific din resurse bugetare, deoarece în stadiul actual al dezvoltării agriculturii, noii fermieri şi cooperativele manifestă o reticenţă în a plăti pentru aceste servicii.
• Organizarea sistemului informaţional de service ştiinţific, care să cuprindă toate structurile sistemului naţional de consultanţă ale organismelor guvernamentale din cadrul Ministerului Agriculturii şi ale altor departamente, precum şi toate categoriile de utilizatori.
În numărul viitor prezentăm organizarea consultanţei agricole din Olanda şi Danemarca.
Agricultura pierde în prezent milioane de euro! Bani care ar putea salva fermierii de la faliment. Pentru că nu există un Fond Mutual prin care să se acorde despăgubiri pentru secetă. Doar Camerele Agricole pot înfiinţa acest Fond Mutual. De ce nu vor liderii fermierilor Camere Agricole?
