Specialiştii de la Direcţia Agricolă Covasna încearcă să facă ceva concret în acest sens, fiind convinşi de faptul că o alternativă reală ar fi schimbarea profilului gospodăriilor mici şi nu numai, în mod concret alegerea în loc de producţia de lapte, a producţiei de carne. Un susţinător al proiectului lor l-au găsit în persoana secretarului de stat Tanczos Barna.

Demersuri pentru subvenţionarea producţiei de carne

La insistenţa covăsnenilor, în cursul lunii iulie 2011 a fost convocată la ministerul agriculturii o şedinţă cu factorii de decizie pentru a găsi o modalitate de sprijinire a sectorului de producere a cărnii de bovine. Pe loc s-a găsit un fond european disponibil în valoare de 6,5 milioane de euro, utilizabil conform Tratatului de aderare a României la UE, numai la sprijinirea producţiei de carne în zonele defavorizate.

Despre intenţia României de a subvenţiona producţia de carne de bovină a fost notificată şi Comisia Europeană, care în principiu este de acord, cerând însă reconfirmări şi lămuriri suplimentare. În prezent, la nivelul ministerului, cu participarea specialiştilor covăsneni este în elaborare un proiect de hotărâre în acest sens.

Conform principiilor de bază ale tipului de subvenţie, se vor acorda prime anuale pentru vacile alăptante şi pentru tineretul în rasă curată sau din încrucişări cu rase de carne, ţinut în exploataţie în scop de îngrăşare sau de reproducţie pe o perioadă de cel puţin 8 luni. Ideea covăsnenilor a prins rădăcini şi în rîndul crescătorilor; la finele anului trecut au primit trei solicitări de a organiza excursii de studiu la ferme de creştere de rase de carne din Ungaria.

Solicitările au venit din partea asociaţiilor crescătorilor de bovine din Mereni şi Sita Buzăului şi din partea unui grup de investitori din judeţ. Asociaţiile intenţionează să cumpere în curând tauri de reproducţie Charolaise spre a-i utiliza pentru montele naturale cu rasa locală Bălţată românească, intermediarii oferind în prezent un suprapreţ de 15 la sută pentru animalele provenite din încrucişări.

Parteneriat cu crescătorii de Charolaise din Ungaria

Direcţia Agricolă are legături strânse de colaborare şi de parteneriat cu Asociaţia naţională a crescătorilor de Charolaise din Ungaria încă de acum 5-6 ani, vizitele de lucru devenind aproape semestriale între cele două instituţii. Asociaţia din Ungaria se ocupă de selecţia şi de creşterea rasei Charolaise de aproape 40 de ani.

În prezent are mai mult de 130 de membri, numărul vacilor alăptante aflate în control oficial depăşind nouă mii de capete. Conform spuselor gazdelor din Ungaria, sectorul de producere a cărnii de bovine devine din ce în ce mai rentabilă şi, cunoscând situaţia din judeţul Covasna, poate deveni o reală alternativă pentru crescătorii care nu vor să desfiinţeze în totalitate efectivele lor, în condiţiile stricte impuse privind calitatea laptelui sau aflate în incapacitatea de a investi în vederea îmbunătăţirii calităţii laptelui.

Grupurile din Covasna au vizitat în Ungaria patru ferme de creştere a rasei Charolaise: Abauj Charolais ZRT, Hegyalja Boss ZRT, Szerencsi ZRT şi ferma crescătorului Szloboda Bela care, în loc de profesia de inginer electronist, a ales meseria de crescător de animale. Conform spuselor specialiştilor unguri, un efectiv de 40-50 de capete de Charolaise poate asigura crescătorului şi familiei lui un trai decent. Sunt foarte încrezători şi optimişti în viitorul meseriei lor.

Asta cu atât mai mult cu cât de doi ani piaţa turcească cumpără totul de la ei, la un preţ incredibil, inimaginabil pentru un crescător român: pentru un viţel sau viţică de 300 de kilograme se plăteşte de către cumpărătorul din Turcia 4-4,2 euro pe un kilogram greutate în viu. În aceste condiţii favorabile, toţi crescătorii de rase de carne şi-au schimbat obiceiul şi nu mai îngraşă până la greutatea de 600-700 de kilograme.

Cu excepţia exemplarelor selectate pentru reproducţie, tineretul se vinde imediat după înţărcare. După informaţiile noastre, din România nu se pot exporta animale în viu pe piaţa turcească în prezent, însă există deja demersul ANSVSA pentru a liberaliza această piaţă şi pentru crescătorii români.

Ideea creşterii raselor de carne atrage, spre bucuria specialiştilor covăsneni, din ce în ce mai mulţi adepţi. Prima fermă în rasă curată Charolaise se va înfiinţa în foarte scurt timp; cele 60 de animale de reproducţie alese şi plătite în avans vor ajunge pe meleagurile noastre la mijlocul lunii aprilie.

Avantajele rasei Charolaise

Bovina de carne necesită un volum mult mai redus de muncă efectivă, piaţa de desfacere este asigurată (la nivelul UE se observă un deficit anual de 300 de mii de tone de carne de bovină) şi există potenţial real pentru această îndeletnicire, adică mii de hectare de păşuni, producătoare de furaj foarte ieftin, însă neutilizate.

La rasa Charolaise, considerat „Mercedesul” raselor de carne, la calitatea excepţională a cărnii se adaugă un spor mediu zilnic foarte ridicat şi un grup de descendenţi foarte omogen. În mod normal, greutatea la sacrificare este de 650-700 de kilograme, dar se pot îngrăşa economic şi până la 900 de kg, practic rasa depunând carne şi nu seu.

Randamentul la sacrificare poate ajunge şi la 67 la sută, media rasei fiind de 65 la sută. La vârsta de înţărcare de 7 luni, cei mai buni viţei pot ajunge şi la greutatea de 350 de kilograme. Sporul mediu zilnic se situează, în funcţie de furajare, la 1,4 – 1,8 kg pe zi dar în condiţiile unei furajări abundente pe bază de concentrate, sporul zilnic poate ajunge şi la 3 kilograme pe zi, fapt dovedit vizitatorilor şi prin rezultatele cântăririlor oficiale executate de către specialiştii angajaţi ai asociaţiei din Ungaria.

Rasa Charolaise este folosită la nivel mondial în special la încrucişările industriale cu rase locale, ca linie paternă. Ramura producerii cărnii de bovine este sensibilă la cheltuieli, din acest considerent trebuie alese soluţiile cele mai ieftine de creştere. Adăpostul trebuie să fie simplu, de cele mai multe ori cu trei pereţi, sau, cel mai simplu, prin construcţia unui gard din lemn sau prin amplasarea unui şir de paie contra vântului predominant.

Animalul nu trebuie ferit de frig, pentru el cel mai mare disconfort este cauzat de curent şi de umezeală. Deci trebuie să avem la îndemână paie pentru aşternut din belşug.

În furajare se merge tot pe ideea costurilor minime. Trebuie introduse în alcătuirea raţiei cele mai ieftine soluţii: păşunatul (iarba fiind cel mai ieftin furaj), tarlalele de porumb şi de cereale în prealabil recoltate, iarba de Sudan, subprodusele din industria prelucrătoare.

Peter INCZE
Direcţia Agricolă Covasna