Dincolo de beneficiile economice invocate la nivel european, Acordul Mercosur ridică semne de întrebare majore pentru agricultură. Fermierii români reclamă diferențe uriașe de costuri și standarde, iar Alexander Degianski explică de ce acordul riscă să dezechilibreze piața agricolă europeană.

Acordul Mercosur ar putea scoate din piață mii de fermieri, avertizează tânărul fermier din judeţul Timiş, care se teme de un val de importuri ieftine din America de Sud. Acesta susţine că diferențele de cost și de reguli vor face imposibilă competiția cu producătorii din America de Sud.

Substanțe interzise în UE, folosite liber în statele Mercosur

„Noi, ca fermieri europeni, suntem dezavantajați din punct de vedere al concurenței neloiale, pentru că în statele Mercosur se folosesc o mulţime de produse care la noi sunt interzise de ani de zile”, afirmă Alexander Degianski. Un exemplu concret este carbofuranul, cunoscut sub denumirea comercială Furadan, unul dintre cele mai toxice insecticide existente, interzis în Uniunea Europeană. „La ei este permis, în timp ce noi nu mai avem voie să folosim nici măcar neonicotinoide, care au o toxicitate de cel puțin 50 de ori mai mică decât Furadan”, constată bănăţeanul.

În opinia sa, situația este profund contradictorie, în condiţiile în care produsele obținute cu substanțe extrem de periculoase sunt acceptate la import, în timp ce fermierilor europeni li se impun restricții tot mai severe.

OMG-urile, o altă dublă măsură

O problemă la fel de gravă este legată de organismele modificate genetic. Fermierii europeni nu au voie să cultive soia sau alte culturi transgenice, pe motiv că ar reprezenta un risc pentru sănătatea umană și mediu.

Citeşte şi:
DAN HERŢEG: „Acordul Mercosur e o sinucidere economică!”

„Noi nu avem voie să producem, dar vom importa masiv aceleași produse, cultivate liber în statele Mercosur. Din punct de vedere uman, nu tehnic sau juridic, această logică este greu de explicat”, spune Degianski. El consideră că Uniunea Europeană creează un precedent periculos, acceptând produse care nu respectă standardele impuse propriilor fermieri.

Importurile ieftine vor scoate producătorii din piață

Deși până acum schimburile comerciale dintre România și statele Mercosur nu au fost foarte mari, adevăratul pericol, spune fermierul, este ceea ce urmează după eliminarea taxelor vamale. „Dacă ei produc o tonă de soia cu 200 de dolari iar noi o producem cu 450–500 de dolari, cum mai putem noi să vindem?”, se întreabă Degianski.

În aceste condiții, spune el, piața europeană riscă să fie invadată de materii prime agricole ieftine din America de Sud, în timp ce producătorii îşi vor pierde competitivitatea şi nu vor mai avea cui să-și valorifice marfa la prețurile de producție.

Cine câștigă din Acordul Mercosur

Potrivit fermierului din Timiș, beneficiarii reali ai acordului nu vor fi agricultorii, ci alte sectoare economice. „Câștigătorii vor fi industriile auto și cele constructoare de mașini, domenii unde Europa este puternică, dar care sunt prea puțin reprezentate în România”, explică el. În schimb, agricultura este sacrificată, iar odată cu ea și siguranța alimentară a Uniunii Europene, avertizează Degianski.

Dezbinarea fermierilor și lipsa unei reacții ferme

Alexander Degianski recunoaște că și fermierii au o parte din vină pentru situația actuală. Semnalele de alarmă ar fi trebuit trase mai devreme, însă lipsa de unitate a slăbit capacitatea de reacție a sectorului agricol. „Fermierul român nu este unit. Suntem o forță, dar nu știm să ne exprimăm această forță”, spune el, subliniind că disputele interne, invidia și lipsa de solidaritate fac imposibilă construirea unei voci comune puternice.

Perspective dificile pentru agricultură

Privind spre viitor, fermierul din județul Timiș estimează că anii următori vor fi extrem de grei pentru agricultură. „Vor fi foarte mulți fermieri care vor falimenta”, estimează el, fie din cauza secetei și a schimbărilor climatice, fie din cauza deciziilor economice luate în anii anteriori. Anul 2022 este privit de el ca un punct de cotitură – un an cu câștiguri mari, care i-a determinat pe mulți fermieri să facă investiții riscante, mizând pe o continuitate a condițiilor favorabile. Realitatea economică și climatică actuală arată însă cu totul altfel.