Cu ambiţie şi creativitate, tânărul crescător de oi Lacaune din Arad produce brânzeturi artizanale care cuceresc pieţele locale, demonstrând că fermele mici pot deveni afaceri sustenabile, dacă sunt gestionate cu viziune şi pasiune.

La doar 27 de ani, Alex Culda din judeţul Arad este astăzi unul dintre cei mai apreciaţi crescători de ovine din rasa Lacaune din România. Deţine un efectiv de 55 de capete, dintre care 30 aflate în lactaţie şi 25 care urmează să fete în luna martie. Pentru a menţine o productivitate ridicată, Alex a decis să sacrifice oile mai bătrâne, comercializând carnea sub formă de produse procesate, precum pastramă, cârnaţi şi rulouri de grătar.

Brânzeturi artizanale pentru gusturi rafinate

Procesarea laptelui este cheia succesului în ferma sa. Aproximativ 100 de litri de lapte sunt transformaţi la fiecare două zile în produse diverse, iar mama sa, Delia, joacă un rol esenţial în această activitate. Din laptele produs de oile Lacaune, care oferă în medie 1,7 litri de lapte pe zi, familia Culda realizează o gamă variată de brânzeturi şi alte produse lactate.

„Pentru a produce un kilogram de caş proaspăt, avem nevoie de aproximativ 3,2 litri de lapte. La caşcaval, în schimb, necesarul de lapte creşte la 5-6 litri. Maturarea se face în vid, pe o perioadă de 3 până la 4 luni. De obicei, clienţii noştri caută mai mult brânzeturile proaspete. Cel mai bine se vinde caşul. De asemenea, iaurt producem de două ori pe săptămână”, explică tânărul fermier.

Caşcaval maturat în bere

Una dintre reţetele cele mai interesante, recent lansată, este caşcavalul maturat în bere artizanală, care a stârnit, inevitabil, curiozitatea clienţilor. Pe lângă asta, în magazinul din comuna Livada, unde familia Culda îşi valorifică produsele, mai poţi găsi brânzeturi maturate cu ingrediente speciale, precum piper verde murat, vin, ierburi aromatice, nucă, chilli şi chimen.

Procesarea şi valorificarea directă, cheia rentabilităţii

„Dacă nu aş face procesare, nu aş putea supravieţui cu un efectiv atât de mic! Dar şi faptul că ne ocupăm singuri de valorificare ne ajută să ne păstrăm rentabilitatea. Nu ne-ar avantaja sub nici o formă să vindem altor comercianţi. Marjele noastre de profit oricum nu sunt foarte mari. Ne acoperim costurile şi ne rămâne ceva pentru investiţii”, a ţinut să menţioneze Alex, care şi-a câştigat în timp o clientelă fidelă.

Vin cumpărători din Arad şi împrejurimi. „Am început cu cremele de brânză tartinabile, după care ne-am apucat să facem caşcaval. Iar astăzi, cel mai căutat produs este caşul puţin sărat. Cam 90% din comenzi. Am însă şi clienţi care vin săptămânal din Arad pentru două iaurturi”, ne-a mărturisit Delia, care este de profesie tâmplar, dar între timp a devenit o adevărată specialistă în producţia de brânzeturi şi alte produse lactate.

Sincronizarea fătărilor, un mare avantaj

Tânărul inginer zootehnist produce lapte de oaie chiar şi pe timp de iarnă, când majoritatea crescătorilor îşi ţin mioarele în repaus mamar din cauza perioadei de gestaţie şi a fătărilor. Datorită sincronizării montei, acesta a reuşit să-şi consolideze afacerea procesând o cantitate constantă de lapte tot timpul anului.

„Făcând procesare, în primul an ne-am pierdut clientela de la o lactaţie la alta, pentru că am întrerupt producţia. Şi ne-a fost foarte greu să le recâştigăm încrederea. De aceea am decis că cea mai bună soluţie ar fi să sincronizez fătările. Acum reuşim, practic, să acoperim cererea cu produse din lapte proaspăt pe tot parcursul anului”, argumentează Alex.

Mieluţele fătate în luna septembrie au fost păstrate pentru împrospătarea turmei, iar berbecuţii au fost vânduţi pentru reproducţie. Nu mai puţin de 15 exemplare masculine au ajuns în diferite ferme din ţară. De notat faptul că Alex nu păstrează niciodată berbeci pentru reproducţie, preferând să-i achiziţioneze de afară, pentru a nu avea probleme de consangvinizare. Cam la doi ani îşi schimbă berbecii.

Cât costă provocarea căldurilor?

Inducerea artificială a căldurilor presupune, desigur, nişte costuri, dar Alex e de părere că merită tot acest efort. „Cheltuim între 80 şi 100 de lei pe cap de animal pentru a provoca căldurile şi a pregăti oile pentru montă”, susţine arădeanul. Iniţial a avut trei grupe de fătări, pentru că a încercat să-şi asigure o curbă de lactaţie constantă, dar ulterior i s-a părut că se complică prea tare şi a ajuns la concluzia că e suficient să lucreze cu doar două grupe de fătări.

Obiectivul său pe termen lung ar fi să ajungă la un efectiv de o sută de capete. Pentru moment, însă, nu-şi permite investiţii majore în infrastructura adăpostului. „Animalele sunt ţinute pe stabulaţie tot timpul anului, iar costurile de întreţinere sunt destul de mari. Din acest motiv, trebuie să avem un flux constant de venituri”, spune fermierul. Nu a luat credite până acum şi nici nu are de gând să o facă. A încercat întotdeauna să se descurce prin forţe proprii, apelând numai când e nevoie la sprijinul părinţilor.

Granule furajere pentru o nutriţie echilibrată

Furajarea este unul dintre cei mai importanţi factori în creşterea ovinelor, având un impact direct asupra sănătăţii, producţiei de lapte şi reproducerii animalelor. Pentru o lactaţie constantă şi de calitate, Alex a decis să schimbe strategia nutriţională, înlocuind amestecul tradiţional de cereale cu granule furajere. Aceste granule sunt atent formulate pentru a asigura o dietă echilibrată şi constau dintr-un mix de proteine, carbohidraţi, vitamine şi minerale, conceput special pentru rasele de ovine cu potenţial ridicat de producţie, precum Lacaune. Această abordare inovatoare elimină variaţiile de calitate specifice cerealelor şi simplifică administrarea furajelor.

Granule vs. cereale brute

Deşi granulele furajere au un cost de achiziţie mai ridicat decât cerealele brute, investiţia se amortizează de obicei prin creşterea producţiei de lapte, reducerea pierderilor, timpii economisiţi şi, nu în ultimul rând, îmbunătăţirea sănătăţii animalelor. Această strategie este o dovadă că investiţiile în furaje de calitate pot aduce beneficii economice semnificative, dar şi o performanţă superioară în producţia de lapte.