Alex Culda s-a născut în Austria, unde a locuit până la vârsta de 7 ani. Acum este student în anul 3 la Facultatea de Zootehnie din cadrul Universităţii de Ştiinţe şi Medicină Veterinară a Banatului din Timişoara. Aici a dobândit deja suficiente cunoştinţe în domeniul creşterii ovinelor pentru a fi considerat un specialist.
Deşi nu avea vreo legătură directă cu agricultura, tatăl său fiind tâmplar, Alex s-a apucat de creşterea oilor din pasiune. Nu înainte de a experimenta domeniul apiculturii. Are încă 50 de stupi în Alba, unde produce miere de fâneaţă de munte. Dar majoritatea timpului şi-l petrece în ferma din Livada, judeţul Arad, acolo unde s-a apucat în 2017 de creşterea oilor din rasa Lacaune, specializată pe producţia de lapte.
Exemplare de elită
Pornind cu o investiţie iniţială de 5.000 de euro, bani pe care i-a împărţit cu un prieten, care între timp a ieşit din afacere, efectivul matcă – 25 de mieluţe şi doi berbeci – l-a achiziţionat din Austria iar astăzi are în exploatare 50 de capete. A urmat această strategie cu doi masculi pentru a nu se expune riscului de consangvinizare. În prezent, are trei berbeci, Giovani, Francesco şi Rafael, produşi ai unor ferme de elită din zona Krems. Despre Rafael se ştie că este descendent direct al unei oi campioane.
Furajare atent controlată
„În cea de-a treia lactaţie, mama lui Rafael a dat anul trecut 880 de litri de lapte! În Austria animalele sunt hrănite cu siloz şi semifân iar asta automat creşte producţia de lapte. Eu aici, cu mâncarea uscată pe care o administrez, am ajuns la o producţie în prima lactaţie de 250 de litri pe cap de animal. Noi nu dăm suculente, obţinem laptele numai din fân uscat. Aş putea ca procesator să cresc producţia de lapte prin administrarea de siloz în furaje, însă calitatea nu ar fi aceeaşi. Gustul de siloz şi aciditatea nu se pierd decât prin pasteurizare. Iar noi lucrăm doar cu lapte crud”, mi-a explicat tânărul.
Vârf de lactaţie cu 55 litri de lapte/zi
Cea mai productivă oaie la el în fermă dă undeva la 4 litri de lapte pe zi. În vara trecută, când mulgea 24 de oi, a ajuns la o producţie zilnică în vârf de lactaţie de 55 de litri pe întreg efectivul. „În mod normal abia la a doua lactaţie producţia creşte la un nivel de performanţă iar după cea de-a patra lactaţie începe să scadă uşor. Animalele din această rasă sunt foarte blânde şi inteligente. Eu le ofer cele mai bune condiţii. Specific rasei este faptul că nu au coarne, nici berbecii. De obicei, o oaie fată doi miei, având în jur de 2 kg fiecare. Dar am avut şi patru miei fătaţi odată de la aceeaşi mamă. Pentru prima dată am sincronizat fătările şi au rezultat 29 de miei de la 14 oiţe gestante. Mieii îi voi înţărca la trei săptămâni şi oile vor intra imediat în producţia de lapte.
Ca să reuşeşti să faci ceva bun nu trebuie să fii individualist. E important să primeşti părerile altora şi să accepţi critica constructivă. În spatele meu se află mai multe persoane care m-au încurajat şi m-au ajutat să ajung unde sunt astăzi… ALEX CULDA, tânăr oier și apicultor din jud. Arad
O mie de euro un berbec
Berbecii sunt crescuți până la vârsta de un an, când li se eliberează certificatele de origine, după care îi vinde pentru reproducţie. „Pe un berbec pot obţine şi o mie de euro. Acum am 11 exemplare care probabil vor ajunge în alte ferme la primăvară. Am deja câteva comenzi sigure. Cu banii pe care îi voi câştiga, voi cumpăra un sistem de ventilaţie în cort. Să am flux continuu de aer proaspăt”, susţine viitorul inginer zootehnist.
Certificarea ecologică cere bunăstare animală
Animalele sunt ţinute pe stabulaţie. Primul grajd, de o sută de metri pătraţi, a fost construit pe structură de lemn, fiind proiectat şi ridicat împreună cu tatăl său şi cu un unchi, după planuri dintr-un catalog din Austria. Al doilea adăpost, de 150 mp, care este de fapt un cort pe suport metalic cu prelată şi izolaţie pe bază de vată minerală, a fost finalizat anul trecut. Acum se gândeşte că va trebui să se extindă. Încă nu a decis dacă să mai construiască un adăpost sau să îl dubleze pe cel din prelată deja existent.
Unul dintre obiectivele sale imediate ar fi certificarea ecologică. Pentru asta are nevoie de cel puţin 3 mp/cap de animal.
AVANTAJELE MULSULUI MECANIZAT
Un pas important în dezvoltarea fermei a fost achiziţia staţiei de muls cu opt posturi – e prima instalaţie pe care compania Milkline a pus-o în funcţiune în România, special pentru mulsul oilor. În jur de 20.000 de euro l-a costat această investiţie. „Instalaţia e cu spălare automată. Eu mulg opt oi simultan. Dacă la început mulgeam manual 24 de animale în două ore, acum tot procesul nu durează mai mult de jumătate de oră”, constată cu satisfacţie arădeanul. Oile sale sunt mulse de două ori pe zi, dimineaţa şi seara, la ore fixe şi la un interval de 12 ore.
