În cele cele ce urmează am încercat să recompunem un tablou de sezon al agriculturii în vremuri caniculare.
Soarele arde nemilos la 40 °C
În judeţul Galaţi, toate culturile au avut de suferit. Au fost zile-n şir cu temperaturi de 37 °C în atmosferă, iar la nivelul solului, mercurul termometrelor s-a oprit undeva în jurul a 40 °C.
În zona Lieşti, agricultorii gălăţeni trăiesc sub zodia… poeziei labişiene: „Seceta a ucis orice boare de vânt”.
Aici, nu a mai plouat de fix o lună, iar culturile se ofilesc văzând cu ochii spre marea disperare a fermierilor. „Problemele cele mai grele sunt la porumb şi floarea-soarelui, cultivate pe o suprafaţă de 160 ha. Din lipsa apei, porumbul a început se usuce de la spic în jos, iar la floarea-soarelui uscăciunea a urcat pe lujer mai bine de jumătate. Mare păcat ar fi dacă nu plouă într-o săptămână, se compromite toată munca noastră de un an de zile”, ne-a declarat fermierul Nistor Munteanu.
Agricultorul ne-a vorbit plin de îngrijorare şi despre campania de seceriş. „De ieri, am început treieratul la grâu. Ne bucurăm dacă obţinem 1.300 kg/ha, adică, la grămadă, vreo 130 tone, să avem măcar din ce a da arenda la oameni. Suntem în bortă cu grâul, iar dacă nu ne plouă, se va întâmpla la fel şi cu floarea -soarelui, şi cu porumbul”. Pe cer nu este nici un petec de nor, soarele arde nemilos.
Despre udarea culturilor, deocamdată, nici nu poate fi vorba. Deşi, în zonă şi-a întins aripile cea mai mare amenajare pentru irigaţii din ţară, Câmpia Covurlui, din anul 2009 nu s-a mai adus nici o picătură de apă pe canalele de aducţiune.
Grâul, la „piciorul broaştei”
Inginerul Jan Florescu, care administrează o exploataţie agricolă de câteva sute de hectare, este îngrijorat: „Dacă mai durează încă două săptămâni vremea caniculară, atunci culturile de primăvară – porumb, floarea-soarelui, soia – vor fi compromise în totalitate”.
Din statisticile agricole judeţene rezultă că, la grâu, sunt zone unde dacă se realizează 1.000 kg/ha e mare minune! „Noi, cei care făceam an de an, în medie, 5-6 şi chiar 7 t/ha, abia dacă obţinem 3 tone”, ne-a spus Florescu. O caracteristică specifică zonei a fost faptul că grâul a răsărit în perioada martie-aprilie.
Apoi, la sfârşitul lunii aprilie au fost valuri de temperaturi de peste 30 °C care au ţinut aproape o săptămână, exact în perioada când planta înfrăţea. După care, au fost alternanţe în luna mai: vreme căduroasă şi căderi de precipitaţii. Din aceste cauze şi din altele, grâul a avut serios de suferit, a rămas rahitic, la „piciorul broaştei”, la o talie de 15-20 cm.
Fermierul îşi aminteşte că, în judeţul Galaţi, producţii de 7-800 kg/ha s-au mai realizat doar în anii 1983 şi 1987.
Inginerul Jan Florescu are şi o suprafaţă de 30 ha de lot semincer la porumb. De câteva zile a finalizat lucrarea de castrare, iar acum a încins până „la roşu” motoarele pompelor din staţie pentru a iriga culturile cu norme mari de apă de până la 1.000 l/ha, pentru că „vom încerca să mai recuperăm ce se mai poate”, şi-a arătat fermierul resemnarea.
Porumb: extremă urgenţă!
Pentru inginerul Aurel Bocioc, din celălalt capăt al ţării, comuna timişoreană Iecea, problema problemelor pare ar fi la cultura porumbului! Fermierul spune că temperaturile de peste 35 °C o să ducă la sterilitatea polenului, fapt care va influenţa negativ recolta.
„Dacă nu va polua în două-trei zile, vor fi pierderi foarte mari de recoltă. Până acum o săptămână nu au fost temperaturile acestea, iar porumbul arăta excelent… De-acum încolo începem să ne facem griji. Cu bolile şi dăunătorii la plantele de cultură nu avem bătăi de cap, le-am ţinut sub control”.
„Ne irigă numai Dumnezeu!”
„La grâu, am avut 150 ha. Recolta a fost mulţumitoare, în condiţiile grele pe care le-am întâmpinat din toamna trecută: seceta care a fost, faptul că sămânţa de grâu a germinat cu întârziere. Ne-a ajutat şi zăpada de la sfârşitul lunii decembrie şi în ianuarie.
Oricum, primăvara, după ce a înflorit vegetaţia, lucrurile au ajuns deasupra linei de plutire”. Astfel, inginerul Aurel Bocioc a putut spera la o recoltă pe măsura efortului, pentru că „acolo unde s-a făcut tehnologie, s-au obţinut şi producţii bune”. La orz, pe o suprafaţă de 50 ha, a înregistrat un randament de peste 6 t/ha.
Acum, la Iecea, din judeţul Timiş, problema arzătoare este apa, cea venită de sus, pentru că „la noi ne irigă numai Dumnezeu!”, ne-a spus Aurel Bocioc, fermier care timp de mai bine de patru decenii ştie rostul lucrării pământului.
În Bărăgan, soarele arde mai tare decât prognozele
„Au trecut patru săptămâni în cap de când n-a mai plouat în zona Feteştilor!”, constată cu amărăciune inginerul Viorel Nica, liderul Ligii Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii din România. În ferma lui, frunzele din lanurile de floarea-soarelui au început să se usuce, uscăciunea a ajuns aproape de… pălărie.
„Tehnologia este legată de apă, chiar dacă ai făcut tehnologie şi n-ai irigat, nu ai cum să faci producţie!” Fermierul ne spune că acolo unde s-au mai dat îngrăşăminte, s-au mai aplicat tratamente de combatere a bolilor şi dăunătorilor, dar n-a plouat, eficienţa tinde spre zero.
„Eu irig toate culturile unde am posbilitate. Dar, s-au înregistrat temperaturi de 37 °C. Ceea ce se dă pe buletinul meteo nu totdeauna se adevereşte, e mult mai cald, mult mai accentuată este energia soarelui în Bărăgan”, spune Nica.
În această perioadă caniculară, au fost semnalate atacuri de boli şi dăunători la toate culturile, la ovăz, rapiţă şi grâu. Fermierul a constatat că dăunătorii sunt cu carul, vin mai ales de pe terenurile nelucrate. „Aici, alternează zonele lucrate cu cele nearate. Mai sunt terenuri lucrate prost, însă, acolo unde se seamănă şi unde nu se face nici un tratament este aproape echivalent cu o pârloagă”.
