Cărările din lemn, ca și aleile din metal și cauciuc, cunoscute de la AgriPlanta-RomAgroTec, deși așezate tot pe un câmp, par parcă mai drepte și mai netede. Iar coșurile de gunoi erau folosite. Câmpul era perfect verde. Fără resturi aruncate pe aiurea. Poate pentru că acolo este inima țării. E limpede că e mai multă pace decât în creierul României. ~n rest, fermierii par aceiași. Doar o aplecare mai mare spre grupuri organizate ar putea face o mică diferență. Uneori, și accentul specific }ării Păpădiei (așa cum numesc eu acest ținut minunat). Chiar și dialogurile în ungurește par să fie cu accent transilvănean. Iar în sectorul zootehnic vacile rumegă în același fel, aproape naționaliste.
Dar să trecem la aspectele concrete care sunt sigur că vă interesează mai mult decât de această introducere cam prea boemă…
Miniștrii agriculturii au fost scoși la raportul fermierilor
Poate că ar fi util ca din când în când să poată fi scoși cu adevărat la o inspecție a contribuabililor care le achită lefurile. Așa am putut să văd că Decebal Traian Remeș, deși a fost închis în afacerea „caltaboșul”, a fost în continuare cel mai apreciat fost oficial la agricultură. La polul opus s-a situat tânărul, dar și cel mai longeviv ministru al fermierilor de după căderea comunismului, Daniel Constantin (poate de aceea cel mai atacat de bulinele negre). La cererea publicului, pe panou au fost atârnați și actualul premier Dacian Cioloș (și el fost ministru al agriculturii, atât la București cât și la Bruxeless) dar și Achim Irimescu. E clar că votul acesta este subiectiv, dar e un vot al celor care trudesc în agricultură și au dreptul la o opinie. Fie ea și virtuală. Inițiativa revistei noastre a fost apreciată de participanți. Detalii în paginile 6-8-9.
Agricultorii din Fărcașa au venit cu primarul și fostul inginer șef de la CAP
Au venit din nordul țării, din localitatea care dă de muncă la peste 2.000 de oameni prin cele 50 de societăți care își desfășoară activitatea în zonă, dar mai ales prin intermediul fabricii Eaton România. Ioan Stegerean – primar din anul 2000, și-a adunat fermierii din localitate și i-a adus la Jucu. Anul trecut i-am zărit, tot în grup compact, la alte târguri de profil din țară. Alături de primar, care modest a dat „vina” pe inginerul agronom Ioan Buda pentru această excursie, inginer care acum conduce o fermă mixtă, cu aspecte de integrare a producției.
Printre agricultori erau și crescători de porci, dar și un tânăr care a început o afacere cu vaci de carne, rasa Black Angus. Acesta a cumpărat 15 juninci gestante de la Paul Cristescu (Angus România) din Plugova. Mi-a zis că îl cheamă Călin Stegerean. Ca pe primar. L-am întrebat dacă e fiul său iar primarul a răspuns zâmbind „e al lui maică-sa”. M-am întâlnit cu membrii grupului mai ales în zona amenajată ca stand zootehnic și în tribunele ringului de prezentare, bonitare și premiere a animalelor. Un ring care a fost prea mic (deși a fost foarte generos ca amploare) pentru ardelenii iubitori de vaci.
Unii fermieri nu au ajuns la târg deoarece „semănau mălaiul”
Este cazul lui Felix Apahidean de lângă Dej. Dar restul familiei Apahidean era acolo să supravegheze cele două juninci care participau la concurs. Soția fermierului a absolvit cursurile de operator însămânțător organizate de Semtest BVN Tg.-Mureș iar tinerii, cei doi flăcăi, se pricepeau la îngrijitul vacilor. Unul din ei, cel mai mic, e convins că va duce ferma mai departe. Dar cel mare mi-a dat detalii despre producția medie a Bălțatelor de acasă. Apropo de Semtest BVN, l-am întâlnit pe directorul Valer Sician care mi-a povestit în câteva cuvinte despre plăcerea dar și efortul ca spectacolul bonitărilor să iasă „țais”. Era încântat de ringul pus la dispoziție de DLG InterMarketing.
Familia Apahidean au de muncit și 30 ha, o mare parte luate în arendă de tip Transilvania. Adică proprietarii își iau subvenția, dar și un bonus în bani sau produse de la cel care exploatează terenul. Asta pentru că în această zonă de țară nu prea găsești teren disponibil. Iar cei care vor să se extindă plătesc un preț destul de mare. Folosesc lucernă și porumb siloz (17 ha), dar și fân de calitate din }ara Păpădiei. Anul acesta au schimbat procesatorul deoarece Friesland plătea foarte prost (vara trecută chiar și 0,45 bani/l). Acum livrează laptele la Kazal, un procesator din Dej care plătește dublu. Cosmina Apahidean era îmbrăcată în ie și părea fericită alături de copiii săi. Atât cei doi tineri cât și o nepoată. Dar mândră și de cele două frumoase juninci!
Familia harghiteană Cotfas, din Cetate Mureș, a cumpărat o instalație de muls
E vorba de o instalație Milka 2 cu motor pe benzină, o instalație autonomă cu două posturi, de la Inox Center București. Au 30 de vaci cu lapte și vara au nevoie de instalația de muls autonomă pentru că pășunea e departe de grajd. Adrian Ciprian (fiu) și Vasile Cotfas (tată) au achitat 3.650 lei și au plecat spre casă cu utilajul. Asta după ce au asistat la bonitarea și premierea vacilor în ringul de la Agraria. Tânărul a „călărit” și un tractor ultimul răcnet la standul „Tractor și tractorist” și era încântat de experiență. Dar cel mai mult i-a plăcut utilajul complex Reform Metrac G7X, cu remorca Lochmann și cositoarea Fischer atașată în față. Un utilaj care le-ar ușura fantastic munca însă, deocamdată, e doar un vis pentru el.
Aș fi avut multe de povestit, dar v-am plimbat un pic prin expoziția de la Jucu cât să vă fac curioși să o vizitați anul viitor când, așa cum ne-au obișnuit organizatorii, va fi o ediție și mai frumoasă!
Articol publicat in revista Ferma nr.9(170) 15 – 31 mai 2016
