…După un minut-două, pe o poartă din lemn, vezi tractorul ieşind în drum, iar la volan, o femeie blondă, cu părul tuns scurt, îmbărcată cu tricou şi pantaloni scurţi. Tractorul se avântă pe sub sălcii, spre marginea satului. Traversează o fâneaţă, apoi se opreşte în faţa unei porţi meşterite din scânduri de brad. Femeia coboară, deschide poarta, revine la volan şi intră într-o grădină mare, de unde vezi înşiruindu-se vârfurile munţilor. Femeia reglează prăşitoarea şi porneşte la lucru. E Agnes Jansen, originară din Olanda, dar stabilită în satul acesta din Ţara Făgăraşului. O fi curgând în Olanda lapte şi miere, nimeni nu contestă acest lucru, dar femeia a dorit să rămână în România după ce i-a cunoscut peisajele, oamenii de la ţară şi liniştea proprie aşezărilor de la poala munţilor.
(…)

Înainte să se stabilească în Sărata, Agnes a lucrat ca horticultor în parcul Castelului Brukenthal din Avrig, apoi a pus pe picioare o agenţie de turism şi a adus în ţară mii de turişti din Occident. Într-o bună zi, a decis să-şi împlinească visul de a avea o grădină a ei, unde să cultive legume în sistem ecologic şi să vândă produsele la oraş, la Sibiu. Fire tenace, Agnes s-a pus pe treabă şi acum are grădina visată.

Vinde coacăzele prin internet
Acum, familia Jansen din Olanda e la casa ei în România. S-au integrat bine, sătenii îi respectă şi le admiră efortul depus în agricultură. Agnes e singura femeie din sat care conduce tractorul. (…) Pentru astăzi, Agnes aşteaptă clienţi să cumpere coacăze. Boabele negre, atârnând în ciorchini printre frunze, s-au copt. Sunt numai bune de cules. ”Cultiv coacăze în amintirea bunicului meu. El avea o tufă lângă casă şi ne dădea şi nouă să gustăm fructele dulci-acrişoare. Eu procedez aşa: dau anunţ pe internet şi cine e doritor, vine şi îşi culege singur fructele, cântărim şi eu încasez banii pentru cantitatea respectivă. Chiar în dimineaţa asta am dat un anunţ, am telefonul la mine şi aştept să mă sune”, îmi dezvăluie Agnes strategia ei managerială.

Agnes practică agricultura ecologică pe o suprafaţă de aproape trei hectare, considerându-se un mic fermier care trăieşte de pe urma muncii sale. Olandezii sunt bine văzuţi în sat şi reprezintă un model pentru localnici. Datorită soţilor Jansen, satul Sărata a ajuns cunoscut în toată Europa, iar România e o ţară iubită de sute, poate mii de tineri voluntari care au călcat pe uliţele satului.