La productivitatea la hectar, doar Lituania stă mai prost decât noi. Potrivit Biroului European de Statistică (Eurostat), în 2020, producţia totală de cartofi a României (inclusiv cartofi de sămânţă) a fost de 2.682.970 tone, cantitate recoltată de pe 165.670 hectare. Asta înseamnă un randament de numai 16,2 tone la hectar, în condiţiile în care Germania, cel mai mare producător de cartofi de pe continent, a înregistrat anul trecut o productivitate de aproape 2,6 ori mai mare.
Factori limitativi
Principalii factori limitativi în cultura cartofului din România sunt fărâmiţarea excesivă a suprafeţelor, nivelul tehnic adesea scăzut, mărimea redusă a exploataţiilor agricole, calitatea slabă a materialului săditor şi, mai ales, lipsa unor spaţii adecvate pentru depozitare.
Sufocaţi de importuri
În încercarea de a revitaliza acest sector aflat în mare dificultate şi mai cu seamă pentru a echilibra balanţa comercială, care acum înregistrează un deficit de 60%, Clubul Fermierilor Români şi Federaţia Naţională „Cartoful” din România, în baza parteneriatului de colaborare semnat recent, au propus ministrului Adrian Oros, implementarea unui Plan Naţional Strategic pentru cultura cartofului. „România ar trebui să deţină locul doi la nivel european în ceea ce priveşte suprafaţa arabilă pentru cultivarea de cartof, însă randamentul scăzut şi lipsa unor depozite individuale ale fermierilor nu ne poate oferi această poziţie prestigioasă în clasamentul continental. Din păcate, producătorii români de cartofi sunt nevoiţi să-şi vândă producţia imediat după recoltare la preţuri reduse, fapt cauzat de lipsa spaţiilor de depozitare în condiţii optime pe tot parcursul anului. În acest fel, în fiecare an, în ţara noastră au loc importuri masive de cartof”, a declară Laszlo Becsek, vicepreşedintele Clubului Fermierilor Români.
Analiză realistă
La întâlnirea cu Adrian Oros şi alţi reprezentaţi din conducerea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, cele două organizaţii au susţinut necesitatea reanalizării de către minister a redistribuirii parţiale din sumele alocate sprijinului cuplat la măsura aferentă cartofului timpuriu pentru industrializare şi a cartofului pentru sămânţă. Clubul şi Federaţia au realizat o analiză în acest sens şi au pus la dispoziţia ministerului date economice şi tehnice detaliate.
Vânzări sub costul de producţie
„Considerăm că redistribuirea în mod repetat, în fiecare an, din sumele alocate acestei culturi către alte măsuri aduce prejudicii serioase cultivatorilor de cartofi, foarte puţini de altfel, care au suferit deja pierderi importante la cultura de cartof pentru consum, vândut în 2020 sub costul de producţie. Preţul scăzut al cartofului pentru consum se va reflecta direct şi asupra puţinilor producători de cartof pentru sămânţă rămaşi în România, care, practic, pierd clienţi şi sunt în pericol să reducă drastic suprafeţele prognozate pentru anul curent”, susţine, la rândul său, Romulus Oprea, preşedintele Federaţiei Naţionale „Cartoful” din România.
Un pronunţat declin
Cele două organizaţii solicită ministerului să analizeze impactul major previzibil pe termen foarte scurt asupra acestui aliment de bază, aflat deja într-un pronunţat declin – suprafeţele cultivate cu cartofi în ultimii opt ani aflându-se într-o continuă scădere, conform datelor APIA. În aceste condiţii, cultivarea cartofului fiind nerentabilă, România va deveni şi mai dependentă de importuri (ponderea în acest moment fiind de aproximativ 50%), cu urmări vizibile în cadrul balanţei comerciale la nivel naţional, avertizează reprezentanţii producătorilor.
95% – cifra importurilor la cartoful de sămânţă
În privinţa cartofului pentru sămânţă din categorii biologice superioare (Elită şi Super Elită), importul reprezintă deja o pondere de peste 95%! „Datele referitoare la industrializarea cartofului, oricum limitată cantitativ la nivel naţional (doar 80.000 tone/an), indică folosirea cu preponderenţă a producţiei interne (peste 90%), acest aspect pozitiv datorându-se sprijinului cuplat care nu trebuie redus, dimpotrivă, trebuie mărit conform cheltuielilor actualizate ale fermierilor şi adaptat nevoilor consumatorilor români şi nu numai”, susţin reprezentanţii Clubului şi Federaţiei.
Aceştia au prezentat în cadrul reuniunii devize care indică pierderi la nivel de hectar, în anul 2020, de peste 1.800 de euro la cartoful timpuriu pentru industrializare şi aproximativ 3.000 de euro la cartoful pentru sămânţă.
Propuneri pentru relansarea sectorului
În acest sens, s-a propus menţinerea sumei de 5.028.750 euro pentru sprijinul cuplat aferent cartofului timpuriu pentru industrializare şi o creştere în ceea ce priveşte măsura aferentă cartofului pentru sămânţă la valoarea de 1.200.000 euro, sumă care să fie distribuită cultivatorilor celor aproximativ 600 de hectare estimate a fi eligibile, evitând astfel reducerea drastică a suprafeţelor care vor fi înfiinţate.
„Demersul la nivelul ministerului este primul dintr-o serie de acţiuni comune pe care cele două organizaţii le-au planificat pentru a susţine şi promova implementarea unui Plan Naţional Strategic pentru relansarea sectorului cartofului. Măsurile propuse în acest plan vizează patru aspecte fundamentale, de interes naţional:
1. Asigurarea cantităţii de cartofi necesară consumului la nivel naţional;
2. Asigurarea livrării pe toată perioada anului a cartofului românesc,
3. Îmbunătăţirea calităţii printr-o depozitare profesională
4. Reducerea importurilor la cartofi”, a precizat Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români.
Redistribuirea în mod repetat, în fiecare an, din sumele alocate acestei culturi către alte măsuri aduce prejudicii serioase cultivatorilor de cartofi, foarte puţini de altfel
ROMULUS OPREA
Preşedintele Federaţiei Naţionale „Cartoful” din România
CEL MAI DUR SEZON PENTRU CARTOF
Anul 2021 va confirma declinul accentuat al suprafeţelor cultivate cu cartof în România. Dacă nu luăm măsuri urgente şi radicale, vom asista, neputincioşi, la abandonul acestei culturi. Click AICI și vezi ce semnale de alarmă trag reprezentanţii sectorului!
un articol de
LIVIU GORDEA
