„E secetă extremă în judeţul Galaţi! A dat câte o ploicică, când şi când, dar mai mult pe oraş; în baltă, nu au ajuns decât câţiva stropi şi nici aceia nu au cuprins întreaga suprafaţă a fermei. Irigăm la greu, coloanele de aspersie nu le-am oprit deloc, cum nici pompele din staţiile de punere sub presiune. Culturile de primăvară (floarea-soarelui, porumbul şi soia), ca şi legumele de câmp, au mare nevoie de apă”, ne-a declarat inginerul Alexandru Marciuc, tehnolog la fermele Brateşleg.

După ce a trecut printr-un val de făinare, orzul a dat doar 7 tone la hectar! 

În paralel, în aceste zile, se recoltează orzul pe ultimele suprafeţe, ar mai fi mai puţin de două zile de treierat, urmând ca după finalizare să se treacă la grâu.

În campanie, se lucrează în program prelungit, până seara târziu, cu o combină performantă, condusă cu meşteşug de Andrei Borş, mecanizator cu mare experienţă.

Cultura de orz a fost înfiinţată pe 60 de hectare. Producţia nu este una dintre cele mai bune, aşa cum se realizează aici an de an. Este transportată şi depozitată în fermă, nu-i comercializată în această perioadă  pentru că preţurile oferite de achizitori „sunt foarte proaste”. Oferta de 80 de bani pe kilogramul de orz a fost din start refuzată.

„Obţinem în jur de 7.000 kg la hectar, puteam să producem cu cel puţin o tonă mai mult, dar am avut o problemă în cultură. La jumătatea lunii martie a fost înregistrat atac puternic de făinare care a afectat plantele aflate în perioada înfrăţirii. Cum am depistat boala, am intervenit rapid cu primul tratament”, a explicat specialistul.

Pe teren de baltă, grâul Ursita a produs 8 tone de boabe la hectar!

Grâul ocupă aproximativ o suprafaţă de aproximativ 200 de hectare.

În funcţie de evoluţia vremii, (fluxul recoltare-transport-depozitare este ireproşabil organizat, având în vedere experienţa anilor trecuţi), campania la grâu se va încheia destul de rapid şi fără pierdere de producţie.

„Avem o ordine la recoltare, începem cu soiurile timpurii, îndeosebi cu Avenue, cea mai timpurie sămânţă de grâu din piaţă, apoi cu Ursita, genetică românească înregistrată de Institutul Fundulea în 2021, şi cu Balaton, soi timpuriu, productiv, cu conţinut mediu de proteină şi gluten. 

Câteva cuvinte despre Ursita pe care l-am introdus în cultură în sezonul trecut: este o sămânţă  timpurie, cu potenţial ridicat de producţie, cu multiple rezistenţe la ger, secetă şi arşiţă, la cădere şi la încolţirea în spic, dar şi la bolile specifice culturii.

De asemenea, soiul are caracteristici bune de calitate (am determinat glutenul spre 28%), corespunzătoare cerinţelor standardelor industriei de morărit şi panificaţie”, a susţinut Alexandru Marciuc care în lumina ultimelor estimări producţia medie va fi undeva aproape de 8.000 kg/ha – grâu de calitate.

Circa 20 la sută din plantele de ceapă au făcut sămânţă!

O activitatea intensă se derulează şi în suprafaţa cultivată cu legume. „Suntem la recoltatul cepei de toamnă, semănată pe 32 de hectare, însă cultura are ceva probleme. Din cauza condiţiilor climatice atipice (în sensul în care toamna şi iarna au fost blânde), peste 20 la sută dintre plante s-au dezvoltat peste măsură şi au făcut sămânţă. Din această cauză vom avea necazuri legate cu valorificarea la piaţă”, precizează fermierul.

Deocamdată, tot ce se recoltează intră pe flux: (recoltat, transport, depozitat, sortat, ambalat, etichetat, însăcuit) şi se livrează către supermarketurile cu care s-au încheiat contracte. Cantităţile de recoltă rămase se vor depozita în fermă.

Se pregăteşte recoltarea rădăcinoaselor de câmp: morcov şi sfecla roşie

În fosta baltă a Brateşului, peste circa 10 zile va începe recoltarea rădăcinoaselor, cultivate pe circa 80 de hectare. Mai întâi morcovul (70 ha) şi sfecla roşie (10 ha). Culturile se prezintă bine, producţiile sunt promiţătoare. Prioritate sunt comenzile care se vor onora, conform graficelor de livrare stabilite cu lanţurile de supermarketuri.

De asemenea, pe terenurile eliberate de orz se pregăteşte înfiinţarea culturii a doua de rădăcinoase: morcov (20 ha) şi sfeclă roşie (10 ha).

Marian MUŞAT