Peste un sfert din teritoriul continental şi bazinul mediteranean au suferit din cauza deficitului de umiditate în luna aprilie, potrivit datelor satelitare actualizate ale programului Copernicus.
Principalele zone vizate erau Scandinavia, Irlanda, nordul Poloniei, Spania, Turcia şi ţărmurile vestice ale Mării Negre, precum şi nordul Magrebului şi Caucazul.
În total, 25% din suprafaţa observată se afla într-o situaţie de deficit de umiditate a solului, în general, rezultat al lipsei precipitaţiilor, în timp ce 3,57% se confrunta cu o „anomalie” în dezvoltarea vegetaţiei, sinonim cu potenţiale pierderi agricole semnificative.
Spania despăgubeşte fermierii
Fiind una dintre cele mai afectate țări europene de valul de căldură în prima parte a anului, Spania a alocat importante resurse financiare pentru a atenua impactul secetei. Astfel, guvernul de la Madrid a promis să acorde un ajutor în valoare de 2 miliarde de euro ca măsuri de sprijin pentru sectorul agricol. Deşi este obişnuită să se confrunte cu astfel de fenomene, schimbările climatice au accentuat această criză, iar autorităţile iberice au avertizat că ţara trebuie să se pregătească pentru perioade mai frecvente şi mai severe de secetă decât cele din prezent. Aproximativ 1,4 miliarde de euro vor fi folosiţi pentru a construi o nouă infrastructură de apă, pentru a stimula reutilizarea apelor urbane uzate şi pentru a reduce tarifele de apă pentru fermieri. Decretul prevede, de asemenea, ajutoare de stat în valoare de 784 milioane de euro pentru sectorul agricol. Cea mai mare parte, 636 de milioane de euro, va fi alocată industriei zootehnice, agriculturii şi apiculturii. Crescătorii de bovine, ovine şi caprine care sunt beneficiari ai Politicii Agricole Comune a UE vor fi compensaţi pentru creşterea costurilor de producţie.
IMPACT GLOBAL
Condiţiile meteorologice extreme, pe lângă şocurile economice cauzate de COVID-19, războiul Rusiei împotriva Ucrainei şi alte conflicte, cresc numărul persoanelor care suferă de foamete acută şi malnutriţie, potrivit celei mai recente ediţii a Raportului global privind crizele alimentare. În 2022, aproximativ 258 milioane de oameni din 58 de ţări s-au confruntat cu niveluri ridicate de insecuritate alimentară acută care necesita asistenţă urgentă. Împreună cu statele membre, UE a mobilizat aproape 18 miliarde euro pentru a ajuta ţările partenere să facă faţă crizei alimentare globale până în 2024. Aproape 7 miliarde de euro au fost deja plătite în 2022. Totodată, autorităţile de la Bruxelles au lansat iniţiative specifice pentru a stimula producţia alimentară locală şi a reduce dependenţa de importurile nesustenabile.
