Alimentaţia vacilor în gestaţie avansată va trebui să satisfacă cerinţele pentru funcţiile vitale ale animalului, la care se adaugă necesarul pentru dezvoltarea normală a fătului şi cel pentru depunerile de rezervă. De asemenea, se va avea în vedere specificul acestei stări, condiţia de întreţinere şi vârsta animalului.
Alimentaţia de pregătire a vacilor gestante este necesară deoarece, imediat după fătare, are loc şi o reducere a consumului de hrană cu cca 20%, ceea ce accentuează bilanţul nutritiv negativ din cauza cerinţelor ridicate datorate ascendenţei curbei de lactaţie.
Normele de hrană la vacile în repaus mamar sunt corespunzătoare, în luna a opta de gestaţie, unei producţii zilnice de 7 litri lapte (deci cerinţele nu depăşesc 10,1 UNL sau 10,6 UN şi 910 g PD sau 750 g PDI) iar în luna a noua de gestaţie sunt ca pentru o producţie de 9 litri lapte/zi.
La vacile gestante planificate în lactaţia următoare cu producţii de lapte de peste 3500 litri, se va asigura zilnic un aport de minim 350 mg caroten sau 75000 UI vitamina A şi 5000 UI vitamina D.
În raţia vacilor cu gestaţie avansată se vor introduce furaje de calitate, uşor digestibile, nu prea voluminoase, cu acţiune uşor laxativă, corespunzătoare din punct de vedere organoleptic şi a condiţiei de inocuitate.
Tehnica de hrănire
În alimentaţia specifică sezonului de iarnă, nutreţurile fibroase reprezintă componentul de bază al raţiilor, recomandându-se cantităţi zilnice de 6-9 kg (1,5-2 kg/100 Kg corp) de fânuri de bună calitate, din care aproximativ 50% să fie de leguminoase.
Suculentele se recomandă în cantităţi mai reduse, de 10-15 kg (2,5 kg/100 Kg corp) şi care se suprimă cu 12-14 zile premergător datei probabile a fătării. Din această categorie este preferabilă utilizarea semifânurilor (5-8 kg/cap) şi a semisilozurilor (10 kg/cap). Morcovii furajeri se pot administra fără restricţii, în cantităţi de 4-6 kg.
Furajele concentrate se pretează a fi administrate în cantităţi de 1-4 kg/cap, respectiv 0,4-0,6 kg/100 Kg corp, sub formă de amestecuri care să conţină şi partea minerală (120-150 g) prin care să se satisfacă nivelele de necesar de Ca, P, Na şi Cl. De asemenea, în amestecurile de concentrate se vor introduce premixurile vitamino-minerale specifice, în proporţie de 1%.
La cantităţile preconizate, structura raţiilor la vacile în gestaţie avansată în perioada de iarnă este formată din: fibroase 40-50%, suculente 30-35% şi concentrate 15-30%.
Telasan BG, laptele granulat
Ingrediente: produse din lapte, grăsimi şi uleiuri vegetale, drojdie de bere uscată, produse şi subproduse din oleaginoase şi fructe, substanţe minerale, vitaminele A, D, E, C, complexul vit. B, biotină, pantotenat de calciu, oxid de zinc, oxid de magneziu, sulfat pentahidrat de cupru. Telasan BG conţine egalizatori de aciditate.
Compoziţie: acest lapte granulat, care respectă conţinutul ridicat al componentelor din lapte (>50%) este produs special pentru viţei, după perioada administrării colostrului, până la înţărcare. Nu conţine nici un antibiotic ca promotor de creştere, acesta fiind înlocuit de prezenţa extractului de drojdie care influenţează favorabil funcţiile de imunitate şi creştere ale animalelor. Granulele conţin esenţe de plante medicinale, care influenţeaza pozitiv microflora ruminală.
Mod de administrare: se poate administra începând din ziua 3-5 de viaţă. Telasan BG substituie în totalitate laptele lichid (90 g de Telasan substituie 1 litru de amestec lichid).
Avantaje: creşte productivitatea muncii (manipularea a 5 kg de Telasan BG în loc de 45 litri de lapte lichid, pentru 10 viţei); scade consumul de energie pentru încălzirea apei şi a laptelui pentru preparare; eliminarea costurilor pentru curăţarea şi dezinfecţia sistemului de încălzire, omogenizare şi administrare a laptelui praf lichid; reducerea riscurilor datorate igienei insuficiente în timpul preparării şi administrării laptelui lichid; cheltuieli reduse pe întreaga perioadă de administrare; o mai bună şi rapidă dezvoltare a rumenului; înţărcare timpurie.
Produsul este distribuit de societatea Avian Prod din Bucureşti.
Articol publicat în revista revista Ferma nr. 2(46)/2007
