În prima jumătate a lunii noiembrie, semănatul grâului încă nu se încheiase, situaţie care impune luarea hotărârii dacă mai continuăm sau nu să semănăm grâu în aceste două luni. Răspunsul corect este că, deşi se vor înregistra unele pierderi de câteva sute bune de kilograme din recolta anului viitor, este bine să continuăm să însămânţăm.

Întrucât semănăturile târzii nu mai au timp să înfrăţească, recomandăm o desime de 600-700 boabe germinabile/mp semănate la o adâncime de 4-6 cm.

Încheierea recoltării porumbului, soiei şi a sfeclei de zahăr

Recoltarea hibrizilor târzii de porumb, care au întârziat în vegetaţie, şi a porumbului din parcelele semănate târziu trebuie grabnic încheiate, pentru a preveni pierderile mari de recoltă şi distrugerea solului cu utilajele folosite la recoltare şi la transport.

Aceeaşi problemă se pune şi la soia. Recoltatul trebuie încheiat cât se mai poate intra în teren cu combinele, altfel acestea patinează, se afundă în pământul umed şi nu mai pot fi reglate corect (de regulă înălţimea de tăiere). În lanurile întârziate, numărul de plante frânte şi culcate creşte şi, odată cu aceasta, sporeşte şi procentul pierderilor la recoltare.

Recoltarea şi transportul sfeclei de zahăr la fabricile de procesare se încheie în prima decadă a lunii noiembrie. La această cultură nu se înregistrează pierderi de zahăr, deoarece acesta se acumulează în rădăcini până la temperaturi de 6°C, însă întârzierea recoltării are multe dezavantaje, precum: odată cu stricarea vremii se distrug căile de acces iar rădăcinile pot fi surprinse pe câmp de îngheţ.

Verificarea culturilor de toamnă

Culturile de rapiţă, grâu, orz, secară şi de triticale, deja răsărite în luna noiembrie, trebuie controlate. Totodată se iau următoarele măsuri: însămânţarea eventualelor greşuri, acum sau în primăvară, pentru a nu se înmulţi buruienile, şi prevenirea atacului dăunătorilor şi rozătoarelor.

Pregătirea terenului

• Arăturile de toamnă asigură calitatea culturile de primăvară, cu condiţia incorporării integrale a resturilor vegetale şi a gunoiului de grajd în sol. Arăturile efectuate la adâncimea de 22-25 cm ajută la combaterea rozătoarelor care îşi au cuiburile la 15-25 cm în sol.

Prin aceste arături, refacem structura solului, distrugem sporii de ciuperci, bacteriile şi buruienile cu înmulţire vegetativă prin aducerea la suprafaţă a rizomilor. Totodată, se acumulează o cantitate mai mare de apă, iar în primăvară avem posibilitatea să intrăm în câmp devreme şi să realizăm însămânţări timpurii de calitate.

• Aplicarea îngrăşămintelor chimice cu azot, an de an, fără a administra şi îngrăşăminte cu fosfor, reduce efectul fertilizanţilor şi denaturează însuşirile solului. Din aceste considerente, odată cu efectuarea arăturilor este necesară fertilizarea cu fosfor, deoarece aceste îngrăşăminte sunt greu solubile şi nu au efect dacă se aplică primăvara şi dacă se încorporează cu grapele cu discuri.

Corectarea reacţiei acide a solurilor, unde este cazul, reprezintă o măsură tehnică de cea mai mare importanţă. Aplicarea unor doze de 3-5 tone/ha de amendamente asigură plantelor condiţii de vegetaţie bune pentru următorii 3-5 ani.

• Executarea rigolelor de scurgere în parcelele cu exces temporar de umiditate este bine a fi efectuată acum, şi nu când culturile sunt acoperite de bălţi.
Menţionăm că toate culturile semănate în toamnă sunt sensibile la excesul temporar de umiditate, care duce la asfixierea plantelor.

Controlul produselor depozitate

Raportat la neajunsurile privind starea fitosanitară, umiditatea sau gradul de maturitate ale noilor recolte la data depozitării se scurtează durata dintre două controale. Dintre produsele sub formă de boabe, atenţie mare trebuie acordată porumbului, care mucegăieşte uşor, se încinge repede, deoarece are în bob mai multe grăsimi decât grâul, orzul, secara sau triticalele, dar şi o mare cantitate de fermenţi care determină creşterea intensităţii proceselor biologice.

Atenţie trebuie acordată şi grâului, orzului şi altor produse depozitate sub formă de boabe. Se verifică, în primul rând, baza vracului şi zonele de contact cu pereţii depozitului.

Ori de câte ori este posibil, nu amânaţi să efectuaţi lopătarea materiei depozitate.
Păstrarea cartofilor este dificilă din cauza conţinutului mare de apă al tuberculilor. La cartofii pentru consum, păstrarea se face la temperaturi de 3-5°C şi o umiditate a aerului de 85-93%.

La temperaturi mai ridicate, aceştia se îndulcesc, iar la o umiditate mai mică, se zbârcesc.

ŞTIAŢI CĂ …

• Sfecla de zahăr asigură circa 30% din producţia mondială de zahăr;
• Sfecla este o foarte bună premergătoare pentru alte culturi;

• De pe un hectar de sfeclă cu producţie de peste 65 tone/ha de rădăcini se obţin 10 tone/ha de zahăr;
• Din 100 kg rădăcini cu 17% zahăr rezultă 9,8-10,9 litri alcool absolut;

• Produsele secundare ale sfeclei sunt deosebit de valoroase:
– melasa conţine 50% zahăr neextractibil şi este utilizată în alimentaţia oamenilor şi a animalelor;
– producţia de melasă reprezintă 4-5% din greutatea rădăcinilor;
– tăiţeii proaspeţi, uscaţi sau muraţi sunt un furaj valoros;
– frunzele şi coletele reprezintă 40% din producţia totală a sfeclei şi sunt foarte apreciate ca furaj;
– spuma de defecaţie rezultată de la fabricile de zahăr este un amendament excelent pentru solurile acide;
– comparativ cu alte specii (cartof, grâu, orz), sfecla de zahăr produce la hectar o cantitate dublă de unităţi nutritive (5876, faţă de 2038-2674).

PRIORITĂŢI LA CULTURILE DE CÂMP ÎN LUNA LUI BRUMAR

• verificarea atentă a răsăririi culturilor de rapiţă, orz, orzoaică, triticale şi de grâu;
• efectuarea ogoarelor de toamnă cu introducerea sub brazdă a îngrăşămintelor cu fosfor şi potasiu, a gunoiului de grajd, iar în zona solurilor acide, a amendamentelor cu calciu;

• efectuarea rigolelor de scurgere a apelor stagnante de pe culturile de toamnă semănate pe soluri cu drenaj defectuos;
• controlul produselor depozitate.