„Sunt sigur că fiecare dintre companiile care fac parte din AIPROM derulează acţiuni proprii pentru dezvoltarea agriculturii româneşti, dar nu există destulă informaţie reciprocă legată de acestea.

De aceea am decis să avem această întâlnire. Scopul nostru este dublu: creşterea vizibilităţii asupra acţiunilor noastre şi sporirea colaborării noastre”, a explicat Yves Picquet, preşedinte AIPROM şi CEO Bayer CropScience.

Faptul că AIPROM are 16 membri, care reprezintă 80 la sută din piaţa naţională de protecţie a plantelor, şi parteneriatele de lucru stabilite cu Agenţia Naţională Fitosanitară, FNPAR, Comisia Naţională de Omologare a produselor pentru protecţia plantelor, ASAS, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului şi Institutul Naţional de Sănătate Public sunt principalele motive pentru consolidarea asocierii în rândul producătorilor de pesticide.

Proiecte derulate în 2010

Realizările AIRPOM în 2010 au fost prezentate de Paul Claxton, CEO Syngenta Agro SRL, fostul preşedinte al asociaţiei. În 2010, asociaţia a organizat două seminarii naţionale în cadrul cărora s-au dezbătut două acte normative esenţiale pentru piaţa de produse pentru protecţia plantelor (PPP): Regulamentul 1107/2009 – referitor la plasarea pe piaţă a PPP şi Directiva 2009/128/CE de Utilizare Durabilă a PPP.

Aceste două seminarii, precum şi alte materiale suport editate de AIPROM, au fost realizate în colaborare cu specialişti europeni din cadrul ECPA – Asociaţia Europeană a Industriei de Protecţia Plantelor.

Pe parcursul anului trecut au fost implementate şi continuate patru proiecte:

• TOPPS/Bridge – Pregătirea operatorilor pentru a preveni poluarea din surse punctuale. Proiectul e are ca scop popularizarea bunelor practici agricole în scopul protecţiei mediului şi, în special, a apelor, cu implementare până la sfârşitul lui 2012.

• Campania pentru prevenirea şi combaterea contrafacerilor şi a activităţilor ilegale cu PPP.

• SCAPA – programul de colectare a ambalajelor după utilizare, aflat în al treilea an de promovare. Ca urmare a implementării şi mediatizării acestui proiect de management al colectării ambalajelor de la fermieri, în anul 2010 a fost atinsă ţinta de 55%, adică aproximativ 550 tone. Conform datelor estimative ale SCAPA, la nivelul lunii mai 2010, pe piaţă existau 957.802 kg de ambalaje.

Ceea ce s-a realizat în 2010 este un plus considerabil faţă de anii anteriori. În 2008, spre exemplu, au fost recuperate 114 tone, iar în 2009 – 364 tone. Raportat la ceea ce se întâmplă în Europa pe acelaşi nivel de acţiune, ţara noastră se află puţin peste media procentajelor pentru incinerare, în timp ce pentru activitatea de reciclare aproape că nu contăm.

• Proiectul SUI (Iniţiativa de utilizare în siguranţă a PPP) – finanţat şi demarat la sfârşitul lui 2010 va continua în 2011.

Piaţa PPP, invadată de falsuri

Pe parcursul anului 2010, fenomenul de contrafacere a PPP a luat amploare, România fiind poarta de intrare a acestora spre spaţiul european, dar şi ca urmare a prevederilor legislative în vigoare destul de permisive.

Campania mediatică anti-contrafaceri a început să dea roade, iar în 2010 AIPROM a reuşit, cu sprijinul departamentelor specializate din Poliţia Română, să demaşte şi să soluţioneze două cazuri de comerţ illicit cu PPP.

Priorităţi în 2011

Perspectivele şi planurile pentru anul 2011 au fost enumerate de Vasile Iosif, vicepreşedinte AIPROM şi CEO DuPont. Având în vedere faptul că anul acesta va intra în vigoare legislaţia europeană esenţială pentru industria de protecţia plantelor, vor fi organizate mai multe simpozioane pentru diseminarea şi înţelegerea corectă a prevederilor legislative atât de companiile de profil, dar mai ales de utilizatorii de PPP.

Multe dintre proiectele din 2010 vor continua anul acesta, cel mai important, în contextul actual, fiind combaterea contrafacerii de PPP, cu derulare până în 2013.

Tot dintr-un concept multianual face parte şi proiectul „Iniţiativa de Utilizare în Siguranţă a PPP”, obiectiv prioritar pentru 2011. Programul urmăreşte promovarea bunelor practici agricole la utilizarea produselor de protecţia plantelor, folosirea PPP cu responsabilitate şi în siguranţă pentru mediu şi pentru sănătatea oamenilor, reducerea la minimum a riscurilor la manipularea şi utilizarea pesticidelor, dar şi respectarea normelor legale în procesul de producţie, transport, depozitare, ambalare şi colectare a ambalajelor.

Scopul iniţial al proiectului a fost acela de a afla dacă fermierii citesc sau nu informaţiile de pe etichetă şi ce anume îi interesează. Cercetarea a dovedit că utilizatorii urmăresc instrucţiunile de preparare, perioada de aplicare a tratamentelor, volumul de apă ce trebuie folosit pentru preparare şi sunt mai puţin interesaţi de măsurile de igienă, de siguranţă şi de prim ajutor.

CAMPANIE ÎMPOTRIVA PRODUSELOR CONTRAFĂCUTE

Îngrijorător este fenomenul de contrafacere şi de punere în vânzare în România a PPP, tot mai des întâlnit. Conform datelor ECPA, România este poarta de intrare a PPP contrafăcute cu provenienţă din China.

Pentru combaterea acestui val de produse care vin la preţuri extrem de mici şi care nu respectă normele europene de producţie şi de siguranţă a utilizatorului şi a sănătăţii plantelor, AIPROM a intensificat colaborarea cu asociaţia europenă de profil pentru a derula şi în România campaniile iniţiate de acest organism european.

În acţiunea de prevenire şi combatere a contrafacerii şi a activităţilor ilegale cu produse de protecţia plantelor, punctul de plecare este studiul Kleffmann, realizat pe un eşantion de fermieri, cărora li s-au adresat două întrebări: „V-aţi aflat vreodată în situaţia de a achiziţiona produse de protecţia plantelor contrafăcute fără a şti acest lucru? şi „Când v-aţi confruntat cu o astfel de situaţie?”

Circa 23% dintre respondenţi (aproximativ un fermier din patru) s-au aflat în situaţia de a achiziţiona PPP contrafăcute în necunoştinţă de cauză, iar 60% dintre fermieri au recunoscut că s-au confruntat cu acest fenomen în ultimii cinci ani.

Concluzia studiului este că cel puţin un fermier din patru s-a confruntat cu cazuri de PPP contrafăcute, pe parcursul a 1-4 ani. Aceasta s-a întâmplat mai frecvent în partea de sud şi de vest a ţării şi mai rar în est.
Rezultatele studiului vor fi exploatate pe parcursul anilor viitori, proiectul fiind gândit până în 2013.