“Viaţa din România este mai libertină şi este mult mai uşor să lucrezi cu oamenii. La noi în ţară e mult mai dificil să accesezi fonduri pentru a deschide o afacere şi chiar să beneficiezi ajutorul cuiva”, ne-a spus Hans Plaggenmarsch.
Olandezii s-a stabilit din anul 2008 în satul sucevean Băneşti, comuna Fântânele, fiind atraşi de viaţa şi libertatea din ţara noastră. Maaike şi Hans Plaggenmarsch au ajuns în această zonă prin intermediul Asociaţiei Romadopt din Olanda, care avea deschis la Băneşti un spital şi achiziţionase fosta fermă zootehnică din localitate.
Sunt părinţii a trei copii, dintre care unul merge zilnic la grădiniţa din localitate.
Scopul acestei asociaţii era acela de a sprijini comunitatea locală, însă în vara anului 2008 unitatea spitalicească s-a închis. Dar soţii Plaggenmarsch au preferat să rămână în continuare în comună pentru a se ocupa de cele 20 de vaci de lapte care fuseseră deja achiziţionate pentru popularea fermei zootehnice.
Ei susţin că inclusiv preţul de cumpărare a terenului este mult mai mic faţă de Olanda, unde un hectar de teren agricol poate ajunge până la 40 de mii de euro. “Mă simt acasă aici, în Băneşti, viaţa e liniştită şi mai uşoară ca în Olanda.
Când am venit cu soţia, aveam un copil, care a împlinit deja patru ani. El este născut în Franţa, însă ceilalţi doi copii ai noştri sunt născuţi în România”, ne mărturiseşte Hans Plaggenmarsch. Ferma aflată în responsabilitatea olandezilor este în prezent populată cu 40 de bovine, din care 20 de capete tineret. Totodată, aceasta dispune de 52 de hectare de teren agricol.
“Facem schimb de experienţă cu fermierii români”
Olandezii de la Băneşti sunt cunoscuţi deja de toată suflarea satului, iar soţii Maaike şi Hans Plaggenmarsch s-au integrat uşor în comunitatea locală. “La început nu ştiam ce facilităţi se acordă pentru ferme, dar am cunoscut câţiva fermieri din zonă cu care facem schimb de experinţă. Vin şi îmi spun cum şi când se dau subveţii, iar eu le spun cum se cresc vacile de lapte în Olanda. Colaborez foarte bine cu cei de aici şi cu administraţia locală.
De fapt, noi vrem să ajutăm comunitatea locală şi să creăm locuri de muncă. Vrem să deschidem o secţie de preparare a caşcavalului, dar mai durează ceva timp. Intenţionăm să dăm de lucru oamenilor de aici care nu au unde munci. Zona este lipsită de societăţi care să angajeze forţă de muncă. Mulţi dintre tinerii din comună sunt plecaţi la muncă peste hotare şi asta este regretabil”, ne-a mai spus olandezul.
“Nu suntem bogaţi!”
Imediat după ce s-au stabilit la Băneşti, cei doi soţi olandezi au vrut să îşi facă prieteni în zonă, însă au avut surpriza să constate că majoritatea celor pe care i-au cunoscut şi-ar fi dorit să aibă beneficii de pe urma amiciţiei. “Am cunoscut câteva familii, dar am rămas uimit că de fapt vroiau să le dăm bani sau să le dăm ajutoare materiale.
Noi am încercat să le explicăm că nu suntem bogaţi. Ca să obţinem profit trebuie să reorganizăm ferma şi să aplicăm noi proiecte. Reprezentăm o organizaţie non-profit şi vrem să ajutăm comunitatea locală. În prezent, avem prieteni, dar pe baza relaţiilor profesionale”, ne-a spus, cu mâhnire în glas, Maaike Plaggenmarsch.
Familia olandeză vrea să acceseze noi proiecte pentru o implicare activă a copiilor din localitate şi a micuţilor care ar putea veni în vacanţa de vară din Olanda. “Vrem ca micuţii să aibă pe timpul verii o vacanţă de neuitat, să organizăm zile de naştere, acţiuni de comunicare şi activităţi culturale. Sper să atrag şi alte familii de olandezi în acest proiect.
Am pregătit deja câteva camere pentru ca în vacanţa de vară să vină copiii din Băneşti dar şi din ţara noastră de origine şi să petreacă vacanţa împreună, să îi încurajăm să se joace, să studieze împreună şi să vadă cum e viaţa la fermă”, spune Maaike.
