Organizarea recoltării fructelor la piersic va avea în vedere:

– stabilirea necesarului de forţă de muncă şi precizarea formaţiunilor de lucru pentru fiecare operaţie: recoltat, aprovizionat cu ambalaje, manipulat ambalaje etc.
– asigurarea forţei de muncă şi instruirea cu privire la condiţiile tehnice de calitate;
– stabilirea şi asigurarea utilajelor de recoltat şi a materialelor auxiliare (găleţi de recoltat, scări, platforme, tractoare, motostivuitoare, lăzi etc.);
– stabilirea şi asigurarea mijloacelor de transport, pentru ca fructele să fie transportate la centrele de condiţionare/depozite etc. imediat după recoltare;
– efectuarea presortării fructelor pentru a retrage de la recoltat exemplarele necorespunzătoare ca mărime, formă, stare de sănătate, grad de vătămare etc.;
– controlul calitativ al executării lucrărilor, al respectării normelor de lucru şi de securitate a muncii etc.

Maturitatea de recoltare

Precizarea momentului optim de recoltare la piersic se face prin diferite metode, luând în
considerare mai mulţi indicatori de maturitate, cei mai utilizaţi fiind: mărimea fructului; culoarea de fond, determinată cu ochiul liber sau prin compararea cu planşe colorimetrice care conţin nuanţele necesare (se folosesc uneori şi aparate speciale de tipul spectrofotometrelor); culoarea acoperitoare a epidermei; fermitatea structo-texturală a pulpei, determinată în mod subiectiv prin apăsarea fructului cu degetele sau cu penetrometrul care măsoară rezistenţa opusă de pulpă la pătrunderea unui piston în anumite condiţii date; vârsta fructelor sau numărul de zile de la înflorirea deplină până la recoltare (80 zile la soiurile extratimpurii – Springtime, 80-100 la cele timpurii – Collins, Cardinal, 100-120 cele medii – Redhaven şi 120-140 la cele tardive – Redskin, Elberta); uşurinţa detaşării fructelor de pe ramură; conţinutul fructului în diferite componente chimice (zahăr, aciditate, raportul zahăr/aciditate, substanţă uscată din suc etc.); intensitatea respiratorie a fructelor.

Un studiu efectuat în Argentina propune următorii indicatori pentru stabilirea corectă
a momentului de recoltare la soiurile Dixiland şi Flordaking:

– indexul de maturitate prin determinarea culorii de bază şi a celei acoperitoare;
– determinarea acidităţii fructelor (% acid malic);
– producţia de etilenă (aflată în creştere după recoltarea fructelor luate spre testare);
– apariţia simptomelor de înmuiere a pulpei (internal breakdown);
– fermitatea pulpei evaluată cu penetrometrul (cuprinsă între 3,84 kg la Flordaking şi
4,23 kg la Dixiland);
– conţinutul în substanţe solide totale (grade Brix);
– conţinutul în substanţe pectice.

Aceiaşi indicatori sunt utilizaţi şi în determinările efectuate pe parcursul depozitării în condiţii controlate. Cercetătorii italieni utilizează şi determinările colorimetrice făcute cu specrofotometrul, precum şi identificarea aromelor cu gaz cromatograf.

Momentul optim de recoltare

Momentul recoltării fructelor depinde de gradul de perisabilitate şi de destinaţia producţiei. Fructele piersicului se maturează eşalonat, în decurs de 7-10 zile, recomandându-se recoltarea în 2-3 reprize. Data recoltării se stabileşte în funcţie de durata transportului şi de modul de valorificare a fructelor.

Astfel, piersicile şi nectarinele care trebuie transportate la distanţe mari, ca şi cele destinate compotului, se recoltează la „maturitatea de livadă”, când culoarea de fond a dat în galben, iar în zona punctului stilar nu se înregistrează înmuierea pulpei. Maturitatea de recoltare se consideră a fi momentul în care fructele au ajuns la mărimea, forma şi pigmentaţia caracteristică soiului.

Fructele destinate consumului imediat, pentru deshidratare sau gemuri se recoltează în faza maturitaţii de consum, când gustul, aroma, structura şi textura sunt optime. Recoltarea se realizează manual pentru piersici şi nectarine, iar paviile pot fi recoltate mecanic cu vibratorul.

EVALUAREA PRODUCŢIEI

Estimarea producţiei de fructe la piersic se efectuează în mai multe etape:

– toamna, după căderea frunzelor, se face aprecierea încărcăturii cu muguri de rod, pentru stabilirea tăierilor, în vederea obţinerii unui echilibru optim între creştere şi rodire;
– primăvara se face evaluarea în perioada înfloritului;
– după căderea fiziologică a fructelor se face o a doua evaluare a producţiei;
– la începutul intrării în pârgă a fructelor se face ultima evaluare, care va reflecta cel mai concludent producţia reală.