În ultimii ani, a devenit o necesitate pentru agricultură folosirea unor produse pentru protecţia plantelor conforme cu standardele impuse de autorităţile Uniunii Europene, ştiut fiind faptul că agricultura practicată fără utilizarea de pesticide duce la scăderi de recoltă de 20 până la 50% în cazul legumelor, 60 până la 70% în cazul cerealelor şi chiar 75% în cazul culturilor de cartof.

Pentru a răspunde standardelor impuse de UE, produsele omologate în scopul utilizării pentru protecţia plantelor nu se mai rezumă doar la întreţinerea culturilor, ci au în vedere şi protecţia mediului înconjurător, a fermierilor şi a consumatorului de produse agro-alimentare.

Astfel, industria de protecţie a culturilor a luat măsuri care să apere sănătatea fermierilor şi a consumatorilor, prin introducerea unor tehnici inovatoare şi prin promovarea bunelor practici de utilizare în siguranţă a produselor de protecţia plantelor, implementând proiectul Safe Use Initiative (SUI).

La jumătatea lunii iunie, Asociaţia Industriei de Protecţia Plantelor din România (AIPROM) în parteneriat cu Asociaţia Europeană de Protecţie a Culturilor (ECPA) a organizat Conferinţa Anuală „Safe Use Initiative”. Timp de două zile, participanţii au evaluat stadiul implementării proiectelor de utilizare în siguranţă a pesticidelor în statele în care acestea au demarat mai devreme (Franţa, Italia – în 2009), dar şi progresele făcute de noile ţări incluse în proiect (Slovacia şi România – în 2011). De asemenea, au fost constituite grupuri de lucru pentru a releva modalitatea de implicare a grupurilor ţintă în diminuarea riscurilor privind utilizarea pesticidelor.

Prioritatea AIPROM: educarea fermierilor locali

În România, proiectul a fost iniţiat în ianuarie 2011, prin vizitarea celor trei zone pilot – Olt, Ialomiţa, Dâmboviţa, iar reglementările Directivei 128 vor fi implementate treptat timp de 3 ani. Cele mai importante măsuri sunt legate de certificarea utilizatorilor, definirea utilizatorului profesionist de produse de protecţia plantelor (PPP), verificarea şi certificarea echipamentelor de protecţie şi bunele practici în aplicarea PPP.

În prima fază a proiectului a fost realizată o cercetare de piaţă pe un eşantion de 206 ferme, principala concluzie fiind că majoritatea fermierilor sunt la curent cu reglementările în vigoare, iar o atenţie deosebită este acordată transportului substanţelor, a spus Andrei Maruţescu, reprezentant AIPROM.

În urma vizitei pe teren pentru observarea în detaliu a situaţiei existente, s-a constatat că cel mai des utilizat echipament de protecţie este combinezonul, doar 8% dintre repondenţi negând purtarea lui. La polul opus ar fi măştile de protecţie – 28% dintre cei întrebaţi recunoscând că nu le poartă.

În ceea ce priveşte şorţul, cizmele de cauciuc sau ochelarii de protecţie, un sfert dintre fermierii luaţi în calcul nu le utilizează. Principala scuză oferită de fermieri pentru lipsa echipamentului a fost că nu au nevoie de acestea. Unii fermieri consideră că echipamentele de protecţie sunt prea scumpe, iar pentru lipsa şorţurilor, a măştilor sau a ochelarilor de protecţie, explicaţia a fost o informare deficitară.

Analizând diferenţele dintre fermele din România privind nivelul tehnologic, s-au determinat punctele critice şi segmentele de fermieri unde ar trebui concentrat planul de acţiune al proiectului. În cadrul proiectului s-au stabilit zece mesaje cheie, care pot fi considerate „coloana vertebrală” a comunicării către producătorii, distribuitorii şi utilizatorii acestor produse.

Mesajele sunt legate de domenii importante ale întregului proces de utilizare a produselor, şi anume: etichetarea produselor, utilizarea numai a produselor omologate şi din surse sigure, depozitarea şi transportul produselor, echipamentele de aplicare, echipamentul de protecţie şi, nu în ultimul rând, tripla clătire şi predarea ambalajelor folosite. Astfel de măsuri sunt implementate în România prin programul SCAPA – Sistemul de colectare a ambalajelor de pesticide.

Pentru reducerea riscurilor, AIPROM recomandă utilizarea unor duze cu deviere mică. Aplicarea acestei măsuri a fost demonstrată în septembrie 2011 la ferma Moara Domnească.

Pentru acest an, AIPROM se va concentra pe educaţia fermierilor privind echipamentele de protecţie prin dezvoltarea unor programe de pregătire care ar putea fi incluse în Planul Naţional de Acţiune, prin organizarea de seminarii în cele trei zone pilot şi prin supravegherea continuă a fermierilor privind respectarea bunelor practici.

Filmele demonstrative au prins cel mai bine în Slovacia

În Slovacia, proiectul SUI a demarat în anul 2011, având în prezent 3.225 de participanţi, dintre care aproape jumătate sunt operatori. Experienţa Slovaciei a relevat că cea mai bună formă prin care fermierii sau operatorii de pesticide pot percepe mesaje este reprezentată de filmele documentare.

În cadrul proiectului SUI implementat în Slovacia au fost realizate, până în prezent, 16 filme de prezentare, principalele mesaje fiind etichetarea şi depozitarea produselor de protecţia plantelor, distribuirea şi livrarea acestora, umplerea corectă şi cuprăţarea tancului pentru stropit, proceduri greşite pentru umplerea tancului de stropit, opiniile operatorilor privind seminariile de educare.

Informaţiile au fost prezentate de Jozef Kotleba, reprezentantul Asociaţiei pentru protecţia plantelor din Slovacia.

Pentru acest an, Asociaţia din Slovacia are în vedere realizarea unor filme documentare privind tratamentul aerian al pădurilor, pregătirea lichidului pentru stropiri aeriene, aplicarea produselor de protecţia plantelor în zone sensibile, precum zone tampon, riscuri inerente pentru utilizatorii ocazionali de pesticide. Kotleba a declarat că la finalul lunii iunie a fost lansat oficial şi Ghidul practic de utilizare a produselor de protecţia plantelor.

Franţa vizează o scădere cu 50% a consumului de pesticide, până în 2018

Chiar dacă sunt necesare pentru protejarea culturilor, pesticidele încep să piardă teren în unele state europene, precum Franţa, în favoarea produselor naturale de protecţia culturilor. Ronan Vigouroux, reprezentantul Asociaţiei pentru protecţia plantelor din Franţa (UIPP) a precizat: „cantitatea de pesticide consumată anual în perioada 2002-2010 a scăzut de la 83.500 tone la 61.900 tone.

Mai mult chiar, faţă de 1999 se constată o scădere cu 50% a consumului de pesticide, ceea ce justifică ţeluri ambiţioase pentru perioada următoare. Prin proiectul Ecophyto, Franţa intenţionează să reducă la jumătate consumul de pesticide în perioada 2008-2018”.

În privinţa proiectului SUI, mesajele echipei franceze se concentrează pe protecţia mâinilor şi a ochilor, spălarea mâinilor după utilizarea PPP fiind echivalată cu purtarea mănuşilor în timpul operaţiunilor de stropire a culturilor.

Aşadar, în regiunea viticolă Bordeaux se folosesc utilaje cu dispozitive de spălare a mâinilor. Vigouroux a explicat şi modalităţile recomandate de Asociaţia franceză privind reducerea riscurilor de contaminare în urma utilizării pesticidelor, echipamentul de protecţie nefiind soluţia unică:

„Alegerea corespunzătoare a produselor de protecţia plantelor, schimbarea comportamentului operatorilor prin muncă organizată şi pregătire specializată, măsurile de protecţie cumulate atât pentru sistemul de stropit, cât şi pentru operatorul din cabină şi adaptarea echipamentului de protecţie la fiecare fază de lucru sunt câteva dintre recomandările noastre pentru a reduce riscurile de expunere”.