Cu toate acestea, consumul de lapte și a derivatelor acestuia scade tot mai mult la nivel european, la numai 12 litri/locuitor, față de alte țări (Irlanda – 145 l, Finlanda – 124 l, Spania – 89 l). În același timp, importul de lapte crește de la un an la altul (în primul trimestru din 2016, a crescut cu 50% față de aceeași perioadă a anului trecut), în condițiile liberalizării pieței de desfacere, a scăderii efectivelor de animale destinate producerii de lapte, a reducerii drastice a prețurilor laptelui, a subvenționării tot mai slabe. Această situație va fi greu de schimbat în perioada următoare dacă nu va crește consumul intern și calitatea laptelui și a produselor lactate. Deoarece peste 60% din laptele produs în țară provine din fermele mici și mijlocii, bazate pe inputuri tehnologice mai scăzute și pe un sistem de hrănire naturală (pajiștea având un rol determinant), fermierii ar trebui să găsească noi modalități și măsuri eficiente de valorificare a laptelui.
Calitatea nutrițională a ”laptelui de pășune”
În unele țări europene (Franța, Elveția) s-a format o adevărată piață de valorificare a așa-zisului “lapte de pășune”, provenit în urma hrănirii animalelor cu furaj de pajiști permanente sau semănate (masă verde proaspătă, fân, furaj însilozat). Diversitatea floristică a speciilor de plante a pajiștilor determină o creștere importantă a calității nutriționale a laptelui și a produselor lactate. Astfel, numeroase studii științifice au demonstrat că în condițiile hrănirii animalelor în exclusivitate cu porumb și soia, fără furaj de pajiște, calitatea laptelui se degradează și contribuie la apariția bolilor cardiovasculare și la obezitatea consumatorilor. În general, o bună alimentație a vacilor, cu efecte benefice a calității laptelui, constă într-o relație furajeră cu 60% iarbă de pajiște (verde, fân, sub formă de siloz), 25% porumb și 15% alte furaje (cereale, soia, alte leguminoase, minerale, vitamine).
Calitățile organoleptice ale “laptelui de pășune” (culoare, gust, aromă) sunt amplificate și de alte caracteristici, cum este conținutul în acizi grași, a căror structură și raport au consecințe directe asupra sănătății omului (boli cardiovasculare, diabet, obezitate și unele forme de cancer). Din acest punct de vedere, furajul de pajiște ameliorează calitatea nutrițională în materii grase a laptelui prin creșterea conținutului în acizi grași polinesaturați, de tip Omega-3, considerați cei mai buni acizi grași, având și rol aniinflamator. Rezultatele medii ale unor studii științifice evidențiază o relație directă între proporția de furaj de pajiște din rația alimentară a vacilor și conținutul de acizi grași Omega-3, cu o creștere de două-cinci ori mai mare față de animalele nefurajate cu iarbă de pășune (tabel). De asemenea, un indice important de apreciere a calității laptelui îl reprezintă raportul dintre acizii grași Omega-6 și Omega-3. Ideal pentru sănătatea omului, acest raport trebuie să fie mai mic de 4, dar totul depinde de rația furajeră a animalelor. În condițiile furajării în proporție de 80-100% cu furaj de pășune (atât în perioada de pășunat, cât și iarna), proporția între acești acizi este foarte scăzută (2,30-2,45%). Dacă în rația vacilor se introduce 60% porumb siloz și leguminoase (soia), laptele este total dezechilirat în acizi grași (raportul acizilor Omega-6 și Omega-3) ajunge la 7,5, de peste trei ori mai mult decât în cazul vacilor hrănite în proporție de 80% cu iarbă de pajiște.
Un brand pentru România
Profilul aromatic al plantelor din vegetația pajiștilor determină o creștere a substanțelor aromatice (cum sunt terpenele) din lapte, care, într-o anumită proporție, ameliorează calitatea laptelui și a preparatelor lactate. Toate aceste particularități ale furajului de pajiști ar trebui să stea la baza diferențierii prețurilor de valorificare a laptelui ca o modalitate indirectă de a stimula crescătorii de animale din zonele colinare și de munte, unde producția de lapte este mai scăzută, dar calitatea acestuia este superioară celui produs în sistem intensiv. Biodiversitatea și multifuncționalitatea pajiștilor constituie o garanție, încă nefolosită, pentru România în producerea și valorificarea “laptelui de pajiște”, ca un brand autohton, de mare importanță economică și socială.
INFLUENȚA HRĂNIRII VACILOR CU FURAJ VERDE DE PAJIȘTI ASUPRA CONȚINUTULUI DE ACIZI GRAȘI DIN LAPTE
Articol publicat in revista Ferma nr.10(171) 1 – 15 iunie 2016
